Toate indiciile arata ca actul normativ al gratierii a fost elaborat pe traseul PSD-Guvern. Daca ar fi aplicat, la pachet cu modificarea Codului Penal, ar putea salva zeci de politicieni cu probleme.
Tot mai multe elemente sugereaza o planificare atenta a tentativei de modificare a legii gratierii si a Codului Penal. Pe 9 ianuarie, Parlamentul a fost convocat in sesiune extraordinara pentru toata luna, rezolvand conditia constitutionala ca Legislativul sa intre in sesiune la cinci zile dupa emiterea unei ordonante de urgenta. Ulterior, pe 16 ianuarie, presedintele PSD, Liviu Dragnea, le spunea ziaristilor ca premierul Sorin Grindeanu va veni in SUA la o zi dupa el, pentru ca „are de condus o sedinta de guverna”. Liviu Dragnea a parasit Romania pe 17 ianuarie, iar a doua zi, atat ordonanta privind gratierea, cat si cea de modificare a Codului Penal erau gata.?Intre timp, au aparut informatii potrivit carora forma finala a proiectului de ordonanta de urgenta privind gratierea ar fi trecut printr-un calculator de la cabinetul lui Liviu Dragnea de la Camera Deputatilor. ?Informatia a fost difuzata initial de cursdeguvernare.ro, care scrie ca metadatele proiectului de OUG pentru gratiere, publicat miercuri pe site-ul Ministerului Justitiei, au drept autor pe „anca.spiridona” si ca semnatura „prenume.numea” este specifica documentelor create din programul Word al computerelor de la Camera Deputatilor. Anca Spiridon, director general la Cancelaria presedintelui Camerei Deputatilor, a negat si a spus ca nu stie nimic despre acest proiect.
Cum s-a pregatit „Miercurea Neagraa”
Pe de alta parte, semnaturile celor de la Ministerul Justitiei sunt retinute de Word ca „prenume.numea”. Astfel, pe proiectul ?privind gratierea in metadatele documentului Word apare numele unui functionar al acestui minister, la mentiunea „Last Modifieda”, respectiv Marinela Eni. Aceasta este agent secretariat la Unitatea de Management Public si Planificare Strategica din Ministerul Justitiei. Potrivit declaratiei de avere, Marinela Eni locuieste in Teleorman, fieful presedintelui PSD, Liviu Dragnea.In ciuda dezmintirilor oficiale, surse guvernamentale sustin ca ordonantele privind gratierea si Codul Penal ar fi fost discutate la Ministerul Justitiei, in noaptea de marti spre miercuri, pe baza unor drafturi provenite de la PSD. A doua zi ar fi urmat sa intre pe ordinea de zi suplimentara, operatiune blocata de prezenta presedintelui Klaus Iohannis in sedinta de guvern. Un element suplimentar este data de intrare in vigoare – 18 ianuarie, chiar daca oficialii PSD sustin ca ar fi vorba de o data „de referintaa”. Discutarea celor doua ordonante de urgenta a fost, deocamdata, amanata, insa daca ar fi adoptate ar putea salva mai multi politicieni de problemele cu justitia.
Cine ar fi scapat
* Liviu Dragnea. Liderul PSD, Liviu Dragnea, ar scapa de infractiunea de abuz in serviciu deoarece in dosarul in care este judecat, prejudiciul a fost estimat la 108.000 de lei. Prin modificarea Codului Penal, pragul pentru incadrarea la abuz in serviciu ar urma sa fie ridicat la 200.000 de lei. De asemenea, Dragnea, condamnat doi ani cu suspendare pentru fraudarea referendumului din 2012, intra in categoria celor care pot fi gratiati, avand o pedeapsa sub cinci ani de zile. Totusi, Dragnea nu poate fi premier, pentru ca ii vor ramane condamnarea si cazierul, care pot fi anulate doar printr-o lege de amnistie. Dragnea ar putea ajunge premier in cazul in care CCR anuleaza Legea 90/2001, care interzice unui condamnat sa faca parte din Guvern.* Gabriel Oprea. Fostul vicepremier si ministru de Interne Gabriel Oprea este urmarit penal pentru abuz in serviciu in dosarul „Girofarula”, dupa ce a folosit ilegal echipaje ale Politiei Rutiere pentru deplasari. Insa, potrivit procurorilor prejudiciul in acest dosar este de 86.186 de lei, sub noul prag de 200.000 de lei din ordonanta redactata de Florin Iordache. Ca si Dragnea, pe legea in vigoare, ?Oprea se incadreaza la abuz in serviciu, pentru ca limita actuala este de 50.000 de lei.* Cristian Popescu Piedone. In cazul fostului primar al sectorului 4, acuzatia este tot de abuz in serviciu. Prejudiciul in acest caz este de 60 de mii de lei, sub limita de 200.000 de lei. Restul sumelor reprezinta daune civile cerute de victime si rudele celor decedati in tragedie, iar asta inseamna ca apararea ar putea sa invoce in fata judecatorilor ca nu mai exista fapte care sa se judece dupa noua definitie.* Patronii clubului Colectiv. …
Proiectul care a scos romanii in strada salveaza zeci de politicieni cu probleme. Traseul si beneficiarii controversatelor ordonante ale Guvernului PSD. Gratierea a fost gandita la cabinetul lui Drag
