Draghi îşi lansează apelul către guvernele europene printr-un interviu acordat pentru „Financial Times”, publicat online duminică seara. Este un sprijin explicit – scrie ziarul financiar – la propunerea preşedintelui francez Emmanuel Macron de a se realiza transferuri bugetare mai mari între ţările membre ale zonei euro, ca unică modalitate de a garanta un viitor pe termen lung pentru moneda unică.
În opinia preşedintelui BCE, „având în vedere slăbiciunea fiecărui stat în parte în contextul unei lumi globalizate, ceea ce contează este consilidarea Uniunii”.
Pentru a consolida uniunea economică şi monetară „avem nevoie de un buget comun al Eurozonei. În mod clar, dezbaterea politică va fi încă lungă, – Draghi nu se ascunde – dar sunt optimist” că putem ajunge la un buget unic în Zona Euro: „Tot mai mulţi oameni înţeleg importanţa acestor reforme faţă de acum câţiva ani. La un moment dat vom ajunge la un angajament concret”.
Interviul lui Draghi este doar ultimul în ordine cronologică după cele ale altor membri ai Consiliului BCE care au comentat în diverse moduri reluarea programului de cumpărare de acţiuni („quantitative easing”) şi o nouă reducere a taxelor. Nouă membri ai BCE, de la germani la francezi până la olandezi, au exprimat critici explicite, în timp ce sâmbătă, s-a exprimat în apărarea sa chiar guvernatorul Băncii Italiei, Ignazio Visco.
Draghi domoleşte controversele – „dezacorduri în materie de politici se întâmplă peste tot, nu numai în Europa” – şi revendică bunătatea liniei de politică monetară, ale cărei beneficii depăşesc efectele colaterale ale rentabilităţilor mai mici şi preţurile mai mari ale anumitor active, cum ar fi imobilele comerciale. Tocmai aici – spune Draghi – „intervenţiile la nivelul guvernelor ar putea ajuta foarte mult la uşurarea poverii pe care BCE o suportă. Stimulii extraordinari ar putea să dureze mult timp dacă nu sunt susţinuţi de politicile bugetare”.
