Una dintre cele mai mari comunitati romanesti din afara granitelor Romaniei se confrunta cu o politica de asimilare fortata, care poate avea ca efect distrugerea identitatii nationale a acestor oameni. Este vorba de comunitatea romanilor din Serbia de Est, care insumeaza, potrivit liderilor locali ai acestor romani, 200.000 de persoane, desi ultimul recensamant efectuat de autoritatile de la Belgrad in aceasta regiune a aratat ca doar 35.000 de oameni s-au declarat romani.
Trei comunitati inregistrate
Serbia are una dintre cele mai curioase politici fata de minoritatile nationale. Autoritatile de la Belgrad au inregistrat trei comunitati romanesti. In situatia cea mai buna se afla romanii din Voivodina. Este vorba de aproximativ 25.000 de persoane care locuiesc in 42 de localitati si care au o situatie buna. Romanii din Voivodina au scoli in care invata in limba materna, presa, precum si dreptul a utiliza in mod oficial limba romana cu grafia latina. Ei au mostenit aceste drepturi ca urmare a aranjamentelor diplomatice incheiate intre Romania si Serbia la finalul Primului Razboi Mondial, care au dus la impartirea Banatului intre Regatul Romaniei si Regatul Sarbilor, Croatilor si Slovenilor.
O alta comunitate romaneasca este cea a aromanilor din Serbia. Cel mai adesea, liderii de opinie refuza sa recunoasca faptul ca aceasta comunitate este una a romanilor si folosesc etnonimul de cincari (citit a”tintari”). Aromanii sunt stabiliti, din secolul al XVIII-lea, mai ales in marile orase ale Serbiei, inclusiv in Belgrad si in Nis. Pana in secolul al XIX-lea, se numarau printre cei mai intreprinzatori comercianti si mestesugari. In unele sate din sudul Serbiei exista aromani care se ocupa cu pastoritul, ocupatia traditionala care a dus la raspandirea acestei nobile ramuri a poporului roman de-a lungul si de-a latul Balcanilor. De-a lungul ultimului secol, numarul aromanilor din Serbia a descrescut in mod constant, ca urmare a politicii de asimilare promovate de autoritatile sarbesti. Mai exista doar cateva mii de aromani. Unii dintre ei, mai ales cei tineri, nu mai vorbesc dialectul aroman al limbii romane, dar pastreaza constiinta unei identitati culturale deosebite.?
O denumire restransa
In fine, cea de-a treia comunitate romaneasca din Serbia este cea a romanilor din Serbia de Rasarit. Cel mai adesea, in opinia publica romaneasca, ei sunt cunoscuti drept romanii de pe Valea Timocului, insa aceasta denumire este inexacta, deoarece ei locuiesc pana pe Valea Moravei, pe un teritoriu mai mare decat cel al Timocului. Romanii din Serbia de Est locuiesc intre Dunare, Muntii Omolia, Valea Timocului si Valea Moravei. Si dincolo de granita sarbo-bulgara, in regiunea Vidin din Bulgaria, locuiesc cateva mii de romani. Numarul acestor romani este motiv de controverse. Potrivit ultimului recensamant oficial facut in Serbia in anul 2011, doar aproximativ 35.000 de oameni s-au declarat romani sau vlasi. Liderii romanilor din Serbia de Est sustin, insa, ca numarul lor real este de 200.000 de oameni. a”Multi dintre ei au fost intimidati si nu s-au declarat romani. Sunt oameni care au fost batjocoriti si ironizati atunci cand au spus ca sunt altceva decat sarbi”, a declarat unul dintre liderii romanilor din Serbia de Est, Dragan Stoianelovici. a”Multi dintre romanii din Serbia de Est sunt descurajati sa vorbeasca in limba lor”, a adaugat un alt lider al romanilor, Ivita Glisici.?
La randul sau, profesorul universitar Irimie Popa, de la Universitatea Babes-Bolyai, care a organizat o masa rotunda despre soarta romanilor din Serbia, a declarat ca autoritatile de la Belgrad au promovat o strategie asemanatoare celei promovate de rusi in Republica Moldova. „In Basarabia, rusii au incercat sa promoveze ideea ca moldovenii sunt altceva decat romanii. In Serbia de Est, oamenii au fost incurajati sa se declare vlasi sau vlahi, nu romani. Si in cazul moldovenilor inventati de rusi, si in cazul asa-zisilor vlasi din Serbia, autoritatile promoveaza ideea ca aceste populatii vorbitoare de limba romana ar fi fost, de fapt, slavi romanizati”, a declarat profesorul Irimie Popa.?
Si asta desi Academia de Stiinte de la Belgrad recunoaste ca vlasii sunt totuna cu romanii, dupa cum spune Ivita Glisici. „In Serbia de Est avem 150 de sate curat romanesti, iar 50 dintre ele sunt cu populatie amestecata”, adauga Dragan Stoianelovici. Insa romanii din Serbia nu au parte de elite. Nu au scoli in limba materna, deci lipsesc profesorii. Nu au dreptul sa aiba slujbe bisericesti in limba lor materna, deci nu au preoti. „In Serbia, biserica nationala a devenit un instrument al statului national”, adauga Dragan Stoianelovici. De asemenea, romanii din Serbia de Est nu au mass-media in limba romana, deci nu au lideri de opinie in adevaratul sens al cuvantului, iar liderii lor politi reusesc rareori sa depaseasca o anvergura parohiala. ?
Cine traieste in Valea Timocului
In legatura cu originea romanilor din Serbia de Est exista mai multe teorii. Unele dintre ele ii vad pe acestia drept urmasii dacilor stramutati de romani in sudul Dunarii. Altii ii considera drept descendentii colonistilor retrasi din Dacia de catre imparatul Aurelian, in intervalul 271 – 274, cel care a creat in sudul fluviului doua noi provincii dacice, Dacia Mediterranea si Dacia Ripensis. O alta teorie ii considera urmasii romanilor care au creat Imperiul Romano-Bulgar al lui Ioan si Petru Asan si Ionita Caloian, cel care il infrangea, in anul 1205, pe primul imparat al Imperiului Latin de Constantinopole, Balduin de Flandra. Insa, chiar daca resturi ale tuturor acestor populatii au reusit sa supravietuiasca, este cert ca marimea lor a fost una relativ nesemnificativa. Cei mai multi dintre romanii din Serbia de Est sunt urmasii romanilor care au trecut la sud de Dunare in Evul Mediu, insa migratia cea mai insemnata a fost cea organizata de autoritatile austrice. In anul 1718, Imperiul Otoman, infrant de marele general al Imperiului Habsburgic, printul Eugeniu de Savoia, a cedat Austriei, prin Tratatul de la Passarowitz, Banatul, Oltenia si Serbia de Nord. Aceste teritorii fusesera devastate de razboi, iar o mare parte a populatiei musulmane s-a retras in Imperiul Otoman. Austriecii au decis sa ofere privilegii celor care se incumetau sa colonizeze noile teritorii. Pentru unii dintre acesti temerari, aventura colonizarii poate fi asemanata cu cea a colonizarii Vestului Salbatic din America de Nord. Ca urmare a deciziei Curtii de la Viena, multi romani au trecut in sudul Dunarii, unde primeau pamant manos si scutiri de taxe si impozite. Pentru multe familii sarace din Banatul Montan, oferta austriecilor a parut irezistibila. „Stramosii mei au venit din Banatul de est, din zona Almajului”, spune Dragan Stoianelovici.
„Au adus cu ei carti in limba romana, preoti romani si au avut dreptul sa intemeieze scoli. Insa, de-a lungul anilor, cartile romanesti …
Drama romanilor din Serbia de Est: Una din cele mai mari comunitati de romani din strainatate se confrunta cu asimilarea fortata
