La SIDEX au fost investite 350 milioane de euro in modernizari, dar sunt inchise fluxurile cu tehnologii din anii „60-„70, care ar produce in paguba, cu costuri energetice foarte mari.
SIDEX-ul a fost una dintre legendele industriei romanesti a anilor „80, una dintre cele mai mari platforme industriale din tara, care in 1989 avea 40.000 de salariati. Construirea combinatului de la Galati a inceput in 1960, iar varful de productie a fost de 7,2 milioane tone de otel, in principal pentru piata CAER. Au fost ani in care exporturile combinatului se cifrau la un miliard de dolari. Declinul a inceput in decembrie „89, cand a disparut CAER. In 1990 productia a scazut la doar 2 mi?lioane de tone, cat este si astazi. S-ar putea spune ca asta este dimensiunea SIDEX-ului ca afacere intr-o economie de piata, fara comenzi de stat. In anii „90 combinatul a fost capusat de firmele clientelei politice; in consecinta, in 2000 erau inregistrate pierderi de un milion de dolari pe zi. Fostul premier Petre Roman chiar a numit ?SIDEX-ul „uriasul cu picioare de luta”. Dupa ce, in 2001, uzina a fost preluata de LNM Holdings/ISPAT, actualmente ArcelorMittal, in numai jumatate de an a trecut pe profit. Cum echipamentele din anii „60-„70 erau depasite si cum cererea pietei nu justifica realizarea unor noi furnale si laminoare, combinatul este restructurat tehnologic, iar productia – adaptata la piata.
Detonare controlata a unui turn
In weekend-ul trecut a fost detonata controlat Fabrica de var nr. 2. Operatiunea a fost spectaculoasa, pentru ca era o constructie cat un bloc cu zece etaje. Dupa ce vineri a fost demolat turnul de alimentare, sambata dupa-amiaza operatiunea a fost finalizata prin demolarea turnului de sortare si expeditie var. In 2013 si 2014 au fost demolate furnalele nr. 1, nr. 2 si nr. 6. Primul fusese inaugurat in 1968, iar cel de-al doilea a fost pus in functiune in 1969 si a fost operational 39 de ani. In prezent mai functioneaza doar Furnalul nr. 5.? Furnalele 3 si 4 sunt in conservare si, daca ar fi pornite, ar mai produce 2 milioane de tone. Dar nivelul actual al productiei, dictat de cererea pietei, e acoperit de un singur furnal, retehnologizat prin investitii de 100 milioane euro.
La momentul inceperii restructurarii, administratia ArcelorMittal a prezentat situatia fluxurilor din combinat, unele dintre ele fiind depasite din punct de vedere tehnologic si al consumurilor energetice. Cele trei fluxuri ale combinatului erau de tehnologii diferite. Astfel, tehnologia de elaborare a otelului era la Otelaria nr. 2 similara cu cea de la Otelaria nr. 1, tipul de turnare era in lingou, dar nicaieri nu se mai foloseste acest procedeu pentru ca este o tehnologie cu consumuri enorme. Otelaria nr. 2, Otelaria Electrica si Slebing-ul au fost primele devenite inutile pentru combinat, din cauza tehnologiei depasite, si primele introduse pe lista de desfiintare. Masina de Aglomerare (MA) nr. 7, construita in 1984 pentru Furnalul nr. 6, oprit in urma unei avarii, a fost la randul ei oprita. La fel s-a intamplat cu Uzina Cocso-Chimica (UCC) nr. 2, pentru fluxul cu Furnalul nr. 6 si MA nr. 7. Pentru mentinerea acestui flux trebuia reconstruit din temelii Furnalul nr. 6, care nu mai putea fi reparat. Dar cum cererea pietei nu ar justifica investitia, fluxul a fost inchis.?
Laminoarele care nu mai functioneaza
Dupa ce board-ul ArcelorMittal a hotarat ca e mai eficient sa importe cocs de la un combinat din Polonia decat sa-l produca la Galati, UCC nr. 1 a fost oprita, iar UCC nr. 2 e in curs de desfiintare. Din cele trei otelarii, mai functioneaza Otelaria nr. 1 si Turnarea Continua (TC) nr. 1. Otelaria nr. 3 si TC nr. 3 sunt oprite, iar Otelaria nr. 2, Otelaria Electrica si Slebing-ul au fost desfiintate. Din sase laminoare, mai functioneaza patru: Laminorul de Tabla Groasa (LTG) nr. 2, Laminorul de Benzi la Cald, Laminorul de Benzi la Rece si Zincarea. LTG nr. 1 este pornit la nevoie, iar laminorul de tagle este oprit. In total, ArcelorMittal a investit 350 milioane de euro in retehnologizarea si modernizarea unor echipamente care mai corespundeau actualelor tehnologii de producere a otelului. Dar, implacabil, a trebuit sa se renunte la tehnologiile din anii „70.
Cel mai mare din Europa
Nivelul actual al productiei, dictat de cererea pietei, e acoperit de Furnalul nr. 5. Acesta era, la momentul punerii in functiune, cel mai mare furnal operational din Europa. Are un volum de 2.400 …
Productia-record de 7,2 milioane tone a fost atinsa in regimul comunist. Restructurarea unui colos cu picioare de lut
