Un grup de oameni de stiinta de la Institutul National pentru Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei, coordonat de Bogdan Constantinescu, dateaza si autentifica obiecte de patrimoniu, cel mai important demers pentru recuperarea lor din mainile cautatorilor de antichitati.?
Indivizi cu detectoare de metale, incepand cu anii ʹ90, au gasit numeroase monede de aur si bratari in jurul sanctuarelor de la Sarmizegetusa. Autoritatile nu au fost suficient de vigilente la acea data, iar aceste comori au fost exportate ilegal in vestul Europei, ajungand sa fie tranzactionate la diverse case de licitatie. Vanzarea a mers extrem de greu. O bratara a fost in oferta casei de licitatii Cristie”s ?timp de mai multi ani deoarece obiectele nu erau insotite documentatia care sa le certifice provenienta.?
Informatiile au ajuns la autoritatile din Romania, care s-au alertat. In 2006, au inceput demersurile pentru repatrierea unor obiecte antice furate din Romania si care se aflau in galeriile din Paris si la New York. „Regulile internationale spun ca, pentru repatrierea unui bun, autoritatile trebuie sa demonstreze ca acestea apartin statului roman. Cel mai simplu pentru noi era sa demonstram ca bratarile dacice si monedele sunt facute din aur din Transilvaniaa”, explica Bogdan Constantinescu.?
S-a decis realizarea a trei expertize independente pentru autentificarea bratarilor dacice. Prima a fost realizata la Paris, in laboratorul Muzeului Luvru. O a doua expertiza a fost facuta la Los Angeles. A treia a fost realizata de catre o echipa de oameni de stiinta condusa de Bogdan Constantinescu, care a folosit metode nucleare si atomice pentru a stabili compozitia aurului.
„Toate cele trei expertize au aratat ca bratarile sunt facute cu aur din Transilvania. In urma analizelor, am constatat ca aurul din care sunt facute bratarile are amprenta aurului din regiunea transilvana. Raportul aur-argint-cupru e acelasi cu cel al aurului din Ardeal. In plus, au fost identificate urme de staniu si stibiu, care arata ca e vorba de aur aluvionar din albia raului. In urma unor demersuri in instanta si pe baza probelor noastre, tribunalele de la Paris si de la New York au decis ca bratarile dacice sunt obiecte din Romania care trebuie returnate. Procesul returnarilor s-a intins pe multi ani: se mai gasea o bratara, ulterior se demonstra ca e din Transilvaniaa”, a declarat cercetatorul.
Pe langa echipa de cercetatori de la Institutul de Fizica Atomica la recuperarea tezaurului dacic au contribuit specialisti din politie, procuratura din Alba Iulia, care pana de curand a fost condusa de actualul procuror general al Romaniei, Augustin Lazar, si echipa de arheologi de la Muzeul National al Romaniei.? ?
?
Am autentificat 13 bratari dacice, colierul si cerceii de la Capalna, sute de cosoni, obiecte de argint, toate extrem de valoroase. Un coson se vinde in strainatate si cu 1.000 de dolari. Aurul singur de pe o bratara dacica valoreaza 100-200 de mii de euro. Probabil ca valoarea bratarii dacice, in intregul ei, se ridica la jumatate de milion de euro.a”
Aurul zeului
In ultimii ani au fost realizate bazele de date pentru aurul, argintul si bronzul din Romania. „In autentificarea obiectelor dacice am avut noroc ca dacii foloseau aur nativ luat din albia raului sau din filoane de suprafata. L-au topit si au facut bratarile. Daca foloseau metoda retopirii, asa cum procedau romanii cand fabricau lingouri, si se amestecau sursele de aur, ne era foarte greu sa mai putem spune de unde provenea aurul din bratarile dacice. Conceptia religioasa a dacilor era ca acest aur apartine doar zeilor. Nici un muritor nu a avut curaj sa se atinga de aur deoarece pedeapsa era una extrem de marea”, explica cercetatorul Bogdan Constantinescu. Oamenii de stiinta pot sa autentifice nu doar obiecte de mare valoare, dar si opere de arta atunci cand exista informatii despre pigmentii folositi de diversi pictori.
„Institute of Art din Chicago a analizat toate tablourile si a facut o baza de date a marilor maestri. Au notat ce pigmenti a folosit fiecare pictor, ce aliaje a folosit fiecare sculptor. Aceasta operatiune a fost sponsorizata de marile galerii si de colectionari pentru ca acestia nu isi permit sa vanda falsuri. In Romania nicio casa de licitatii nu are motive sa faca astfel de analize de autentificare. Daca s-ar dovedi ca au vandut un fals, isi pierd credibilitatea. Ministerul Culturii …
Un exemplu care ar trebui generalizat. Cum au recuperat cercetatorii romani comori de milioane de euro
