In ultimele sase luni, doua decese intens mediatizate au scos la lumina, din nou, lacunele sistemului de urgenta din Romania, dar si pericolul reprezentat de bolile cardiovasculare, care ucid anual un sfert de milion de romani.
Opinia publica a fost marcata de cazul sportivului camerunez Patrick Ekeng, prabusit pe gazon in timpul unui meci de fotbal al echipei Dinamo. Ekeng nu a avut parte de o interventie corecta din partea medicilor de la ambulanta privata cu care statul roman a incheiat contract de asistenta medicala de urgenta. Socant a fost si decesul artistului Ioan Gyuri Pascu, in urma unui infarct care ar fi putut fi, probabil, prevenit daca medicul de la salvare ar fi actionat corect. Si specialistii romani arata ca sistemul se afla in stare grava, mai ales in privinta incidentei si a ratei mari de mortalitate din cauza bolilor cardiovasculare. Acestia arata cu degetul spre autoritati, care fac prea putin pentru a le asigura romanilor ingrijiri medicale de calitate, cel putin pe masura contributiilor consistente pe care le platesc la bugetul de sanatate. ??
Conf. dr. Victor Costache, unul dintre medicii cardiologi de top din tara noastra, care s-a intors din Franta pentru a avea grija de inimile romanilor, a declarat intr-un interviu pentru RL ca in momentul actual ar trebui prioritizate mai mult atat preventia, cat si tratamentul bolilor cardiovasculare, incepand de la diagnosticul precoce.
Dr Victor Costache: Avantajul in acest tip de boli, daca sunt diagnosticate la timp, este ca sunt curabile si va dau un exemplu foarte simplu, un exemplu care ne-a socat pe toti de curand este decesul artistului Ioan Gyuri Pascu, care s-a pierdut intre orele 3:00 si 5:00 dimineata in urma unui banal infarct miocardic. Sigur ca da, a fost un caz complex, in care Colegiul Medicilor se va pronunta. Ceea ce este socant pentru noi este faptul ca avem de-a face cu un pacient de 55 de ani, inca tanar, in deplinatatea fortelor si a capacitatii de creatie, a murit de infarct miocardic intr-o capitala europeana. Acest lucru ar fi putut fi preintampinat daca am avea suficienti cardiologi, suficiente institute de boli cardiovasculare atat publice, cat si private, si daca aceste institute, atatea cate sunt in momentul de fata, ar fi folosite de sistemul sanitar si nu excluse, pentru a se trata populatia din Romania. Dl Ioan Gyuri Pascu,? daca ar fi ajuns rapid la un spital, ar fi fost pus pe masa de cardiologie interventionala, pe masa de operatie a angiografului, si s-ar fi dezobstruat artera inimii care s-a infundat in cazul infarctului miocardic pe care l-a facut si ar fi fost alaturi de noi si in prezent si multi ani de acum incolo. Suntem toti emotionati pentru ca este vorba de o mare personalitate a Romaniei, dar ganditi-va la cele cateva sute sau mii de pacienti anonimi care se sting in fiecare zi din cauza unui management deficitar al bolilor cardiovasculare in sistemul sanitar.
Si ce s-ar putea face, ce solutii ar putea fi aplicabile la ora actuala in Romania, pentru a diminua numarul unor astfel de tragedii ce pot fi prevenite?
V.C:??Masurile sunt simple, sunt usor de realizat si s-ar putea trece de la noapte la zi intr-un timp relativ scurt. In primul rand, se poate ameliora rambursarea si decontarea cazurilor tratate de boli cardiovasculare. Sa luam un exemplu: o operatie pe cord deschis in Romania este decontata de catre Casa de Asigurari undeva la 1.800 de euro sau chiar mai putin. Aceeasi operatie este decontata in UE undeva la o medie de 12.000 de euro. Sigur ca da, o sa spuneti ca noi nu suntem Germania, Franta sau Olanda. Dar daca ne raportam la Republica Moldova si Bulgaria, in prima din aceste doua tari o operatie se ramburseaza cu 6.000 de euro, iar autoritatile de la Sofia deconteaza 9.000 de euro. De asemenea, numarul de interventii care se deconteaza la o populatie de aproximativ 19 milioane de locuitori, tara noastra ar avea nevoie de aproximativ 17.000-18.000 de interventii pe an (ne referim sa zicem doar la operatiile pe cord deschis). In Romania, in momentul de fata, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate deconteaza doar putin peste 4.000 de interventii. S-ar putea cu mari eforturi sa deconteze 5.000 de operatii, desi comisiile de specialisti ale Ministerului Sanatatii au stabilit niste recomandari in acest sens, pe care Casa Nationala de Asigurari de Sanatate le ignora. Aceeasi situatie este si la bolile coronariene, cauza decesului lui Ioan Gyuri Pascu. Avem cel mai mic numar de centre de infarct din Europa, raportat la 100.000 de locuitori si, desi numarul acestor centre publice este absolut insuficient, putinele centre private care exista si ar putea sa acopere mai bine necesarul de interventii, lucrand umar la umar cu cele publice, nu sunt prinse in Programul de infarct miocardic, desi au specialisti in acest domeniu, desi capacitatea institutiilor publice este net depasita pentru a acoperi necesarul de interventii chirurgicale pe boli caridovasculare in Romania.
Exista totusi un deficit alarmant de specialisti in Romania, datorat exodului tot mai masiv al medicilor in strainatate, in ultimii ani. Cati specialisti mai avem la ora actuala pe segmentul de cardiologie interventionala?
V.C: La nivel global, statisticile arata ca Romania a pierdut din momentul aderarii la UE si pana in prezent cam 20.000 de medici. Avem acum aproximativ 70-80 de specialisti in cardiologie interventionala la nivel national. Si numarul de chirurgi cardiovasculari este foarte mic, de asemenea, aproape 70. Totodata, avem si foarte putine centre de chirurgie cardiovasculara raportat la populatia din Romania. Si, paradoxal, daca avem aproape 11 centre publice, mai exista 4 centre private, care din nou nu sunt cuprinse in sistemul de decontari a CNAS. ? ? ?
Romanii se simt adesea discriminati, pentru ca platesc foarte multi bani la asigurarile de sanatate, dar de cele mai multe ori nu pot beneficia de investigatii si tratamente decontate de catre CNAS. In plus, exista perceptia generala ca programele de preventie sunt oarecum neglijate, pentru a nu se ajunge la interventii pe cord deschis. Ce ar trebui facut pentru a fi si mai ieftin pentru stat, dar si mai sanatos pentru oameni?
V.C.:?Sigur ca da. Ati atins un punct nevralgic subiectul preventiei in Romania. Daca ne uitam la ce face CNAS, ei au foarte putini bani pentru noile metode imagistice si pentru analizele de laborator. De exemplu, in momentul de fata exista examenul CT la un nivel foarte inalt de performanta incat poate diagnostica o coala coronariana severa.
Este exemplul unui medic specializat in cardiologie imagistica, dr Clara Alexandrescu, care a incercat cu mari eforturi sa convinga statul roman de necesitatea unor investigatii pe baza de Angio CT.
V.C.:?Exact, eu sunt mandru de dr Alexandrescu, un medic renumit la nivel international. Daca mergeti la simpozionale mondiale de cardiologie si chirurgie cardiovasculara, profesorii din SUA sau din Franta o …
INTERVIU cu dr. Victor Costache. Ioan Gyuri Pascu putea fi salvat: Este socant ca un pacient de 55 de ani a murit de infarct intr-o capitala UE
