Tot mai incoltit de Justitie. Ghita pierde o noua batalie cu DNA: Inalta Curte i-a respins cererea prin care ar fi scapat de probele incriminatoare din dosar. Procesul in care este acuzat de folosire

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

Judecatorii au mentinut in dosarul in care Sebastian Ghita este acuzat de folosire de informatii secrete toate dovezile aduse impotriva sa de procurorii anticoruptie.
Sebastian Ghita a pierdut o noua batalie cu Directia Nationala Anticoruptie. Ieri, in dosarul in care este acuzat de folosirea de informatii secrete, deputatul nu a reusit sa scape de probe incriminatoare din dosar. Acesta a cerut Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa constate ca unele dovezi folosite de DNA impotriva sa nu sunt legale. Un judecator de camera preliminara de la instanta suprema, insa, a respins cererea parlamentarului.?
Procurorii anticoruptie l-au trimis in judecata pe deputat pentru folosirea de informatii secrete despre persoane urmarite si supravegheate de catre Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti. In acelasi dosar este judecat si fostul procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, Liviu Tudose. Tocmai o declaratie a lui Tudose a fost, totusi, respinsa ca proba de catre ICCJ. Dar nu pentru ca nu ar fi fost relevanta, ci pentru ca a fost data in calitate de martor in dosar de catre Tudose. Ulterior, insa, in decursul anchetei, calitatea lui Tudose a devenit de inculpat, astfel incat acesta a trebuit sa dea o noua declaratie, corespunzatoare noii lui calitati procesuale. Continutul declaratiei de martor, de altfel, este identic cu cel al declaratiei de inculpat.
Dosarul penal al lui Ghita a fost deschis anul acesta, cand DNA a demarat o ancheta despre scurgerile de informatii din dosarul a”Alexe – Pavaleanu” de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti. Initial, procurorii anticoruptie nu au stiut ca Liviu Tudose, procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, este implicat in aceste scurgeri de informatii. Astfel, Tudose a fost citat la audieri doar ca martor, pentru a explica circuitul informatiilor secrete in parchetul pe care il conducea, cine ar fi putut avea acces la aceste informatii si cine ar fi putut sa le transmita persoanelor interesate.
Tudose admite ca a turnat la Ghita
Intre persoane dornice sa afle informatiile secrete din dosar a figurat, conform DNA, si Sebastian Ghita, care ar fi avut interese in unele dintre cele 143 de firme implicate in acel dosar penal. In declaratia de martor data la DNA, procurorul general Liviu Tudose de la Ploiesti ar fi recunoscut ca el i-ar fi dat informatii lui Sebastian Ghita. Dar numai pentru ca, probabil, ar fi putut beneficia de o eventuala intelegere cu procurorii si, astfel, scapa de raspunderea penala. Insa legea nu permitea o astfel de intelegere in acel moment al anchetei, deoarece era inceputa deja urmarirea penala in dosar.
Anchetatorul DNA nu s-a bazat doar pe declaratia de martor a lui Tudose, ci a administrat si alte probe si abia dupa aceea a extins urmarirea penala si fata de procurorul general Liviu Tudose. In plus, i-a luat si declaratie de suspect si apoi de inculpat, iar in rechizitoriul de trimitere in judecata procurorul de caz ar fi precizat ca declaratia de martor a lui Liviu Tudose ar trebui exclusa, insa acest lucru poate fi confirmat doar de catre instanta de judecata de la camera preliminara, spun surse judiciare. Ceea ce s-a si intamplat.
Hotararea instantei este definitiva, iar neregularitatile din dosar pot fi rezolvate de DNA in termen de cinci zile de la motivarea instatei camerei preliminare.
Filiera Tudose – Ghita – Savu
Liviu Tudose, in calitate de procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, coordona anchetele facute de procurorii din subordinea sa (potrivit legii, procurorii sunt subordonati ierarhic). Procurorul Mircea Negulescu avea in lucrare dosarul a”Alexe-Pavaleanu”, in care 143 de firme erau implicate in savarsirea de infractiuni economice (spalari de bani de zeci de milioane de lei). Unele firme ar fi fost controlate de deputatul, pe atunci PSD, Sebastian Ghita. Intr-o ancheta penala, actele procedurale ale procurorului de caz trebuie confirmate de superiori. Ca mod de lucru, procurorul de caz se consulta cu seful ierarhic, caruia ii poate da detalii din dosar sau despre planul de ancheta. In acest caz, procurorul anchetator Negulescu s-ar fi consultat cu procurorul general Liviu Tudose, caruia i-ar fi dat detalii din dosar.
Surprinzator, in luna martie 2015, seful Liviu Tudose ar fi inregistrat discutiile cu procurorul Negulescu despre inculpati, avocati, martori denuntatori din dosar, despre actiunile operative din dosar.
O parte din inregistrari ar fi fost montate si facute publice in urma cu putin timp de catre parlamentarul Daniel Savu (fost ofiter SRI), cel mai probabil pentru discreditarea procurorului Negulescu. Acesta din urma a fost detasat, intre timp, la DNA, unde face alte anchete in care e implicat Sebastian Ghita (spre exemplu, dosarul Ghita – Ponta despre finantarea invitarii fostului premier britanic Tony Blair).
Sursele RL spun ca, in perioada in care procurorul Negulescu ii relata sefului sau Tudose amanunte din dosar, acesta din urma l-a cununat pe fratele unui apropiat al lui Sebastian Ghita. Ar fi vorba de fratele lui Alexandru Iacobescu, pe care Sebastian Ghita l-ar fi imprumutat cu 90 de milioane de euro, sursa banilor nefiind inca lamurita.
Colectia de dosare penale ale lui Ghita
Deputatul, acum membru al Partidului Romania Unita, a adunat o adevarata arhiva de infractiuni si de dosare penale. Le prezentam in ordinea cronologica in care au fost facute publice de procurori.
Dosarul Hertanu, cumnatul lui Ponta
In februarie 2015, Iulian Hertanu, cumnatul premierului Victor Ponta, a fost arestat preventiv intr-un dosar al DNA Ploiesti, fiind acuzat de fraudarea fondurilor europene destinate lucrarilor de canalizare din Comarnic, executate de firma sa, SC Grossman Engineering Group. Dosarul a fost trimis in judecata. In acest dosar, deputatul Ghita este suspectat de sprijinirea unui grup infractional organizat, de trafic de influenta, complicitate la schimbarea, fara respectarea prevederilor legale, a destinatiei fondurilor europene, spalare de bani in forma continuata, evaziune fiscala in forma continuata, coruperea alegatorilor (la alegerile parlamentare din 2012 si …

spot_img