Iulia Cristina Tarcea va fi, cel mai probabil, noul presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Decizia finala o ia presedintele tarii, Klaus Iohannis, in fata caruia trebuie sa depuna juramantul.
Cristina Tarcea?a fost singurul can?didat pentru functia de sef al instantei supreme si a primit in unanimitate avizul Sectiei de Judecatori de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), inclusiv votul ministrului Justitiei, Raluca Pruna.
Este judecator civilist de Inalta Curte din 2004, iar din 2013 a fost vicepresedintele acestei instante si a asigurat si interimatul dupa plecarea Liviei Stanciu la Curtea Constitutionala. Ca magistrat, despre Cristina Tarcea nu au aparut controverse in spa?tiul public, nu exista ?umbre in activitatea de magistrat. Dimpo?triva, specialistii din domeniu o considera echilibrata.
Totusi, vulnerabilitatea Cristinei Tarcea vine din perioada 2001-2004, cand, desi avea o functie de conducere in Ministerul Justitiei (director la Directia agentului guvernamental pentru Curtea Europeana a Drepturilor Omului si secretar de stat), nu a denuntat practicile abuzive ale ministrului de atunci, Rodica Stanoiu.
Era perioada in care ministrul dadea ordine de arestare in direct, la TV, la indicatiile premie?rului Adrian Nastase.? Era perioada in care deschiderea dosarelor penale si arestarile se decideau in sedintele de Guvern, nu in salile de judecata.? Era? perioada in care ministrul Rodica Stanoiu, prin fostul colonel de Securitate ?Marian Ureche pe care l-a pus sef la serviciul secret SIPA, facea, practic, politie politica.
Procurori, judecatori, avocati, politisti, jurnalisti, lucratori din penitenciare, functionari din Ministerul Justitiei erau urmariti de ofiterii din subordi?nea lui Ureche, iar informatiile, inclusiv despre viata privata, erau indosariate pentru a fi folosite cel mai probabil ca santaj, pentru ca altfel nu aveau justificare.
Astfel, presa a relatat de nume?roase ori ca atunci cand trebuia anihilat un magistrat incomod, puscariasii erau folositi pentru? denunturi de luare de mita. Un exemplu poate fi cazul procuroru?lui Cristian Panait, care, pentru ca a refuzat sa execute ordinul nelegal de a-l aresta fara probe pe magistratul Alexandru Lele, a fost santajat cu denunturile de luare de mita facute de cei pe care ii bagase in arest, potrivit dezvaluirilor facute atunci de noi si necontestate de Rodica Stanoiu.
Alexandru? Lele devenise un magis?trat incomod deoarece il ares?tase pentru contrabanda cu combustibili pe fiul lui Aurel Tarau, un important sponsor al PSD. Arestarea beizadelei a fost criticata la TV, in direct, de premierul de atunci, Adrian Nastase.? Scandalul s-a terminat cu eliberarea juniorului, Adrian Tarau, si plecarea acestuia in SUA, cu moartea procurorului Panait (a cazut de la etajul 4 al imobilului in care locuia) si cu eliminarea din magistratura a lui Lele.
Aceasta era atmosfera de lucru in Justitie pe vremea cand ?doamna Cristina Tarcea era sefa la Directia agentului guvernamental pentru CEDO din cadrul Ministerului Justitiei. Desigur, atunci Cristina Tarcea nu avea nici o putere de decizie. Daca ar fi facut dezvaluiri publice despre abuzurile din acea perioada, cel mai probabil s-ar fi ales cu sanctiuni. De ce …
Lumini si umbre din viata unui magistrat. Subordonata Rodicai Stanoiu va fi noul sef al instantei supreme
