Guvernul italian se lupta cu Bruxelles-ul pentru a pune in functiune un plan de salvare de 50 miliarde euro, potrivit „The Economist” si „Sunday Telegraph”.
Ansamblul sectorului bancar itali?an este in prezent afectat de 360 miliarde euro credite dubioase, credite pe care bancile au sanse minime sa le recupereze. Concret, datorii irecuperabile, partial sau in totalitate. Este echivalentul a 22% din bogatia produsa de Italia anul trecut.
„Bancile italiene se confrunta cu efectele Brexit, votat la referendumul din Marea Britanie, intr-un grad mai mare decat alte banci europene”, potrivit expertilor francezi. Motivul nu priveste legaturile economice cu Regatul Unit, care nu sunt in mod special puternice in raport cu alte tari din „nucleul european”, ci fragilitatea retelei bancare italiene, constituita din institutii prea mici, prea numeroase si putin rentabile. In sase luni, cea mai veche banca din lume, Banca Monte dei Paschi din Sienna, a pierdut 77% din valoarea actiunilor sale. Institutia a fost acuzata recent de supervizorul bancar, aflat in sanul Bancii Centrale Europene (BCE), ca are in stoc creante dubioase mult mai voluminoase (24,2 miliarde euro). Practic, banca este in faliment.
Bancile italiene au investit traditional in credite bancare, plasand o parte a trezoreriei lor, in timp ce in ultimii ani deponentilor li s-au oferit produse rezervate in mod obisnuit investitorilor profesionisti. Contextul s-a degradat sensibil in acest an. In 2015, peste 10.000 de mici deponenti si-au pierdut o parte a economiilor dupa prabusirea a patru banci regionale. Si asta in pofida interventiei guvernului, care nu acopera datoriile cele mai riscante. Un pensionar s-a sinucis cand a aflat ca economiile sale s-au evaporat.
Riscul, alaturi de cresterea neincrederii deponentilor, este cel al unui exod spre ghisee si retragerea masiva a economiilor, cum a fost in Grecia si Cipru.
Falimentul, la orizont
Italia nu este singura care ingrijoreaza instantele internationale si de reglementare. Ea imparte cu Grecia, Portugalia, Irlanda si Slovenia „privilegiul” de a nu fi reusit sa scada sub 10% nivelul datoriilor toxice. Si consecintele asupra economiei sunt de doua feluri. Intr-o prima etapa, este dificil pentru banci sa acorde alte credite atata vreme cat aceste datorii toxice le apasa bilantul. In a doua etapa, daca ?unele banci falimenteaza, ele vor trebui sa aplice noile reguli europene de salvare a bancilor – actionarii si creditorii institutiei sunt pusi sa contribuie la salvarea bancii. Barclays prevede un recul al PIB-ului italian de 0,1% in 2017, in timp ce celelalte tari din „nucleul dur” european vor profita de o revenire a cresterii.
Ingrijorarea recurenta vizeaza sanatatea bancilor si indatorarea suverana a …
