De ce nu are Romania autostrazi si cai ferate de mare viteza? O posibila explicatie consta in faptul ca prin biroul de la etajul 1 al Palatului CFR, unde isi are sediul Ministerul Transporturilor, nici un ministru nu a rezistat, in medie, mai mult de un an.?Sorin Buse, al 13-lea sef al Transporturilor din 2004 incoace, nu va gasi o situatie tocmai imbucuratoare la acest minister.?
Romania are 733 km de autostrada, dintre care 126,6 km „mosteniti” din perioada comunista – cei 109,6 km dintre Bucuresti si Pitesti, pe A1, si cei 17 km dintre Fetesti si Cernavoda, pe A2. Facand calculul, rezulta ca toti ministrii Transporturilor din perioada postcomunista au reusit sa construiasca 607,34 km de autostrada, adica o medie de 23,3 km pe an.
La capitolul cai ferate moderni?zate pentru circulatia trenurilor cu viteze sporite, stam si mai prost: doar 499 km. Dintre acestia insa, doar 134 km au fost modernizati cu fonduri europene post-aderare, pentru ca tronsoanele Bucuresti-Constanta si Bucuresti-Predeal au primit bani tot de la Bruxelles, dar prin facilitatea ISPA.
Sorin Buse are toate sansele sa devina cel mai mare taietor de panglici dintre toti ministrii Transporturilor. Asa cum estima la finele lunii mai predecesorul sau Dan Costescu, la capitolul autostrazi, obiectivele pentru 2016 sunt finali?zarea loturilor 2 si 3 de pe tronsonul Lugoj-Deva si Soseaua de Centura a Bucurestiului, portiunea dintre Autostrada Bucuresti-Pitesti si DN7 (Chitila). In total, vor fi inaugurati in acest an doar 45 km de autostrada. Aici sunt inclusi si cei 8,9 km de pe Centura Capitalei, care nu vor avea chiar profil de autostrada, existand si sensuri giratorii.
La calea ferata, dupa ce lucra?rile finantate cu bani europeni din exercitiul financiar 2007-2013 au intarziat si a trebuit sa fie „fazate” (in traducere, s-au pierdut banii din respectiva alocare bugetara si se construiesc cu fonduri din urmatorul exercitiu financiar al UE, 2014-2020), acum se apropie de final. Pana la sfarsitul anului in curs, vor fi gata tronsonul Frontiera-Curtici-Arad-Radna, dar si unele loturi de pe tronsonul Coslariu-Sighisoara.
Acesta este ceea ce gaseste noul ministru la Ministerul Transporturilor, in domeniile rutier si feroviar. Pentru a vedea cum s-a ajuns aici, „Romania liberaa” va prezinta o analiza a celor mai importante decizii (bune sau catastrofale) luate de cei 13 predecesori ai lui Buse din ultimii 12 ani de zile.
Gheorghe Dobre (PD, 2004-2006). Desi ceferist ca formatie, el s-a remarcat mai ales prin decizii importante in domeniul rutier. Prima dintre ele a fost aceea de a rezilia contractul de parteneriat public-privat semnat cu un consortiu interna?ti?onal de predecesorul sau, Miron Mitrea, privind constructia autostrazii Comarnic-Brasov. Contractul fusese atribuit prin negociere directa, fara a se organiza licitatie. Apoi, a incercat sa renegocieze contractul, semnat tot de Mitrea, cu americanii de la Bechtel, pentru con?structia Auto?strazii Transilvania. In final, decizia s-a dovedit catastrofala pentru statul roman, pentru ca n-a reusit decat sa creasca valoarea contractului.
Radu Berceanu (PD, 2006-2007). In acest prim mandat, ce-i drept, scurt, la Ministerul Transporturilor, olteanul nu s-a remarcat prin vreo decizie cruciala, ci mai mult prin declaratii acide la adresa colegilor de alianta din PNL.
Ludovic Orban (PNL, 2007-2008). In mandatul sau, liberalul a ajuns la concluzia ca drumurile expres sunt mai ieftine decat autostrazile si, in concluzie, a comandat cateva fisete de studii de fezabilitate care au costat milioane de euro si nu au fost folosite niciodata. Tot in perioada cand Ludovic Orban a fost ministru, ceferistii au pierdut o cladire-sim?bol – Hotelul Astoria de la Gara de Nord.
Radu Berceanu (PDL, 2008-2010). In al doilea mandat, mai lung decat primul, Berceanu ia doua decizii importante. Prima este cea de a organiza o licitatie pentru atribuirea in concesiune a constructiei auto?strazii Comarnic – Brasov, ceea ce a si facut. Licitatia e adjude?cata de un consortiu inter?national, in mare parte format tot din cei care cas?ti?gasera concesiunea pe vremea lui Mitrea, dar investitorii se raz?gan?desc ulterior. A doua decizie majora este legata de realizarea legaturii feroviare regulate Gara de Nord – Aeroportul Otopeni, cu Henri Coan?da Expres. In paralel, finanteaza masiv lucrarile de constructie a Autostrazii Transilvania.
Anca Boagiu (PDL, 2010-2012). Dupa 10 ani, Boagiu revine la sefia ministerului si reuseste (de fapt nu ea, ci Traian Basescu) sa rezilieze contractul cu americanii de …
