Asasisnul lui Kennedy era o rudă îndepărtată a fostului preşedinte american Theodore Roosevelt
Potrivit Wikipedia, Oswald s-a născut la vechiul spital francez din New Orleans, Louisiana, la 18 octombrie 1939.
Tatăl său era Robert Edward Lee Oswald Sr. (1896–1939) şi Marguerite Frances Claverie (1907–1981). Robert Oswald a fost un văr de gradul al treilea al preşedintelui Theodore Roosevelt şi un văr îndepărtat al generalului confederat Robert E. Lee şi a servit în marina în timpul Primului Război Mondial.
Părea că provine dintr-o famile prestigioasă. Dar în 1944, Marguerite şi-a mutat familia din New Orleans la Dallas, Texas.
Oswald a început clasa întâi în 1945 şi, în următorii ani, a urmat mai multe şcoli diferite din Dallas şi Fort Worth până în clasa a şasea. Oswald a susţinut un test de IQ în clasa a patra şi a obţinut scorul 103; „la testele de performanţă, de două ori s-a descurcat cel mai bine la citire şi de două ori s-a descurcat cel mai rău la ortografie”.
În copilărie, Oswald a fost descris ca fiind retras şi cu tulburări de temperament de mai multe persoane care l-au cunoscut,fiind un copil problemă.
La 12 ani a fost plasat în detenţie pentru absentism, timp în care a fost evaluat de un psihiatru ca fiind „deranjat emoţional” din cauza lipsei unei vieţi normale de familie.
După ce a frecventat 12 şcoli în tinereţe, a renunţat în mod repetat şi, în cele din urmă, când avea 17 ani, s-a alăturat Marinei americane.
În 1964, procuratura susţine că Oswald a comis asasinarea preşedintelui din motive politice bazate pe convingerile sale marxiste, dar avocatul său i-a luat apărarea, susţinând că a suferit de schizofrenie paranoidă netratată încă din adolescenţă.
Totuşi, informaţiile dezvăluite încă din anii 60, dar şi documentele recent declasificate ne demonstrează că Oswald era un marxist şi un comunist convins ce voia să trăiască în Uniunea Sovietică.
El ar fi recurs la asasinarea preşedintelui din cauza unor frustrări politice.
Oswald a dezertat şi a plecat în Belarus unde s-a căsătorit cu o rusoaică. Îşi dorea să obţină cetăţenia sovietică
Oswald a fost condamnat la curtea marţială de două ori în timp ce era în Marinei şi a fost închis. A fost eliberat onorabil din serviciul activ în Corpul Marin în Rezervaţia Corpului Marin, apoi a zburat în Europa şi a dezertat în Uniunea Sovietică în octombrie 1959.
A trăit în Minsk, capitala Belarusului, unde s-a căsătorit cu o rusoaică pe nume Marina şi au avut împreună o fiică.
În iunie 1962, s-a întors în Statele Unite împreună cu soţia sa şi, în cele din urmă, s-a stabilit la Dallas, unde s-a născut a doua lor fiică.
Potrivit documentului nr. 1206-438B, recent declasificat de administraţia prezidenţială Biden, un individ interogat de CIA dezvăluie informaţii esenţiale despre presupusul asasin al lui Kennedy.
El a afirmat că asasinarea preşedintelui a afectat Occidentul şi că existenţa guvernului american este o ameninţare la adresa Uniunii Sovietice. Statele Unite sunt considerate un exemplu pentru restul lumii că oamenii pot trăi, pot supravieţui şi pot avea un nivel crescut de trai într-o democraţie.
Astfel, Uniunea Sovietică a încercat să saboteze Statele Unite la orice ocazie. Pentru sovietici, Kennedy era o personalitate populară ce putea arăta restulul lumii beneficiile democraţiei.
El a încercat să plece în URSS dacă KGB nu-i permitea acesteia să emigreze.
Oswald a călătorit în Cuba şi în URSS nu ca turist, ci ca un dezertor în 1959, fiind fost puşcaş marin. El ar fi încercat să renunţe la cetăţenia sa americană pentru cea sovietică.
La 31 octombrie 1959, la ambasada americană din Moscova, ar fî încercat să aplice pentru cetăţenia sovietică, dar nu a reuşit.
S-a întors în SUA în 1962. O telegramă ce datează din 22 iunie 1962 a fost printre documentele recent declasificate. Ea conţine o corespondenţă a dezertorului Oswald, fost puşcaş marin cu grad de sergent de la Fort Worth, Texas, ce a plecat în URSS cu trei ani înainte. El a părăsit Moscova, împreună cu soţia sa rusoaică şi cu copilul său şi au călătorit spre SUA.
Într-un alt document, Oswald a fost depistat în Mexico City. La 1 octombrie 1963, cu o lună şi 22 de zile înainte de asasinarea preşedintelui Kennedy, CIA i-a interceptat o conversaţie telefonică a lui Oswald către ambasada sovietică.
Vorbea într-o limbă rusă stricată şi şi-a dat numele real. Afirma că a vizitat ambasada sovietică pe 28 septembrie, că a vorbit cu un consulat ce i-ar fi promis că l-ar fi contactat telefonic la Washington, apoi că dorea să afle noutăţi.
Pe 9 octombrie se raporta că fost fotografiat un bărbat alb care părăsea ambasada sovietică din Mexico City pe 1 octombrie.
În alt document, CI 315-75, un dosar 201 a fost deschis în decembrie 1960 sub numele Lee Harvey Oswald ca rezultat al dezertării sale în URSS pe 31 octombrie 1959. Dosarul conţine două rapoarte ale investigaţiilor efectuate de FBI din mai 1960 şi iulie 1961, care conţin interviuri cu mama şi fratele lui Oswald privind posibila sa întoarcere în SUA.
Dosarul mai conţine scrisori ale lui Oswald, printre care una trimisă către corpurile Marinei americane care dezbătea ieşirea sa din serviciul militar şi clasificarea sa ca indezirabil.
Dosarul mai conţinea şi un memorandum de la 16 octombrie 1963 care aborda vizita lui Oswald a ambasadei sovietice şi a celei cubaneze din Mexico City, dar şi rapoarte despre arestarea sa în New Orleans pentru perturbarea liniştii publice în august 1963.
Printre documente au fost declasificate dosare cu certificatele de căsătorie dintre Oswald şi Marina Nikolayevna Oswald, precum şi certificatele de naştere.
După asasinarea lui Kennedy şi arestarea soţului ei, Marina a fost sub protecţia serviciilor secrete până când şi-a încheiat mărturia în faţa Comisiei Warren.
Ea a făcut patru apariţii în faţa comisiei. Întrebări cu privire la fiabilitatea ei ca martor au fost exprimate în cadrul comisiei, în special în ceea ce priveşte afirmaţiile ei cu privire la o tentativă de asasinat asupra generalului Edwin Walker şi afirmaţia ei că Lee Oswald ar fi intenţionat să-l asasineze pe Richard Nixon. Ea şi-a declarat convingerea că soţul ei era vinovat, o opinie pe care a reiterat-o în faţa Comitetului Selectat al Casei pentru asasinate în 1978.
Donaţiile trimise ei de donatori anonimi au avut valoare de 70.000 de dolari. Ea a vândut jurnalul rusesc a soţului ei pentru 20.000 de dolari şi o poză cu el ţinând pistolul folosit pentru a-l împuşca Kennedy pentru 5.000 de dolari.
În 1965 s-a căsătorit cu lucrătorul în electronică Kenneth Jess Porter, cu care a avut un fiu şi pe care l-a acuzat mai târziu de violenţă domestică. În 1989, Marina a devenit cetăţean naturalizat al Statelor Unite.
Marina crede acum că Oswald a fost complet nevinovat în privinţa uciderii lui Kennedy şi a ofiţerului de poliţie Tippit.
Kennedy nu a fost singura persoană vizată de asasin. El ar fi încercat să asasineze un fost militar anticomunist
Potrivit rapoartelor Comisiei Warren, în martie 1963, Oswald a folosit pseudonimul „A. Hidell” pentru a cumpăra prin poştă o puşcă Carcano de calibrul 6,5 mm la mâna a doua pentru 29,95 dolari.
A achiziţionat, de asemenea, un revolver Smith & Wesson Model 10 .38 prin aceeaşi metodă. Comisia Warren a concluzionat că Oswald a încercat să-l omoare pe generalul-maior retras Edwin Walker pe 10 aprilie 1963. Edwin Walker era anticomunist convins şi segregaţionist.
Oswald a tras cu puşca Carcano în Walker printr-o fereastră de la mai puţin de 30 metri distanţă, în timp ce Walker stătea la un birou în locuinţa sa din Dallas.
Glonţul a lovit tocul ferestrei şi singurele răni ale lui Walker au fost cele provocate de fragmente de glonţ la antebraţ. Comitetul Selectat al Casei Statelor Unite pentru asasinatea declarat că „dovezile sugerau cu tărie” că Oswald a efectuat împuşcătura.
Pe 9 august 1963, Oswald a fost arestat pentru tulburarea liniştii publice, dar eliberat după scurt timp, fiind tratat ca un agitator şi ca un pericol public.
Ce arată documentele despre Jack Ruby, asasinul asasinului preşedintelui Kennedy?
Jack Leon Ruby, născut la 25 aprilie 1911, în Chicago, a fost un proprietar de club de noapte american şi presupus asociat al Chicago Outfit, un sindicat italo-american al crimei organizate ce l-a avut ca lider acum un secol pe Al Capone.
Jack Ruby l-a ucis pe Lee Harvey Oswald pe 24 noiembrie 1963, la două zile după ce acesta din urmă a fost acuzat de asasinarea preşedintelui John F. Kennedy.
Un juriu din Dallas l-a găsit pe Ruby vinovat de uciderea lui Oswald şi l-a condamnat la moarte. Condamnarea lui Ruby a fost ulterior atacată cu recurs şi urma să i se acorde un nou proces, dar s-a îmbolnăvit în închisoare şi a murit de o embolie pulmonară din cauza cancerului pulmonar la 3 ianuarie 1967.
În septembrie 1964, Comisia Warren a concluzionat că Ruby a acţionat singur asasinându-l pe Oswald, împuşcându-l din impuls şi din cauza durerii pricinuite de asasinarea lui Kennedy.
El se considera un susţinător al preşedintelui, de altfel sunt informaţii că mafia locală din Chicago l-a ajutat pe Kennedy să obţină voturile electorale decisive din statul Illinois după o înţelegere făcută cu tatăl său, Joseph Kennedy şi Sam Giancana, potrivit The Mob Museum.
Aceste constatări au fost contestate de diverşi critici care sugerează că Ruby a fost implicat alături de alte figuri importante ale crimei organizate şi că a acţionat ca parte a unui complot în jurul asasinarii preşedintelui Kennedy.
Administraţia Kennedy purta de altfel o cruciadă anti-mafie prin procurorul Robert Kennedy.
Potrivit documentului nr. 843-361 din august 1965, care a fost recent declasificat, CIA susţine că nu există informaţii care să ateste că Jack Ruby şi Lee Harvey Oswald se cunoşteau.
Documentul nr. 05351 indică că Jack Ruby a călătorit în Israel în ultimul an.
Alte informaţii despre el nu au fost publicate.
Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!
Urmărește News20 pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!
Răspunde pe site-urile Nationalul, News20, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media – ȘTIU și Nationalul. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Nationalul.
Conținutul website-ului www.news20.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea NEWS20. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@news20.ro.
