Daca opt membri magistrati ai Consiliului Superior ai Magistraturii, dintre cei 14 membri alesi, ?ar vota, azi,?impotriva noului calendar de alegere a tuturor membrilor CSM, asa cum a hotarat de curand Curtea Constitutionala, va fi pentru prima data cand este cenzurata o decizie constitutionala.
De ce este posibila o astfel de ipoteza? Pentru ca votul in CSM este secret, iar cel putin cinci magistrati din Consiliu, dintre cei opt cu mandate prelungite,?au facut cereri de interventie in Justitiei pentru a-si apara?prelungirea acordata neconstitutional de Senatul Romaniei. Altfel spus, isi doresc foarte mult sa ramana in CSM.
Desigur, exista text de lege care impune sanctionarea disciplinara a magistratului care nu respecta o decizie a CCR. Dar cum pot fi depistati cei care voteaza impotriva unei decizii a CCR daca votul in CSM este secret? Nu se poate depista cine si cum voteaza decat daca isi semneaza buletinul de vot, or acest procedeu ar veni in contradictie cu mentiunea?de „vot secret” din textul legii.
Presedintele CSM, Mircea Aron, admite posibilitatea unei astfel de ipoteze, intr-o declaratie data ieri Romaniei Libere. Domnia sa spune ca, daca se va produce o?astfel de situatie, ?ar avea o solutie: ar propune Plenului CSM sa se voteze la vedere. Problema e ca legea prevede votul secret…
Cum s-a ajuns in situatia neconstitutionala
CSM este o institutie reprezentativa, formata din 19 membri, dintre care 14 sunt magistrati alesi in adunari generale ale judecatorilor si procurorilor pentru un mandat colectiv de 6 ani,?doi sunt reprezentanti ai societatii civile alesi de Senat, iar trei sunt membri de drept (ministrul Justitiei, presedintele Inaltei Curti si procurorul general al Romaniei). Ultimul mandat colectiv a inceput la data de 6 ianuarie 2011 si se termina la data de 6 ianuarie 2017, cand ar trebui sa inceapa un nou mandat al unui nou CSM.
In interiorul mandatului colectiv de 6 ani se intampla ca unii membri sa plece fie pentru ca sunt cercetati pentru fapte de coruptie ( exemplu: judecatorul Toni Neacsu, condamnat? definitiv, intre timp), fie pentru ca pleaca din motive personale sau se imbolnavesc sau mor. Inlocuitorii lor, la inceput, sunt interimarii ( al doilea clasat la alegeri), iar apoi sunt alesi in adunari generale pentru restul de mandat.
Apoi, Senatul valideaza acest rest de mandat. Asa cum Senatul Romaniei a facut pentru sapte membrii CSM incepand cu 2011 pana in 2014.
La cel de-al optulea membru CSM, respectiv in cazul judecatorului? Norel Popescu, Senatul, prin PSD si presedintele Calin Popescu Tariceanu, ar fi vrut, in martie 2015,? sa-i acorde un mandat intreg 6 ani.
Romania libera a prins de veste si a dezvaluit tentativa Senatului de a incalca normele constitutionale expres pentru dl Norel Popescu. S-a renuntat temporar la intentie. In octombrie 2015, senatorii??au incercat,?din nou, aceeasi manevra. Romania Libera, din nou, a descoperit intentiile ?senatorilor PSD si ALDE si le-a dezvaluit intentiile. ?
Am publicat atunci si punctele de vedere ale celor validati pentru rest de mandat?care s-au considerat discriminati fata de tratamentul din partea Senatului de care urma sa beneficieze dl Norel Popescu
Pentru a potoli supararea „discriminatilor”, Senatul, pe ascuns, si-a invalidat propriile decizii date pentru ei pentru restul de mandat si le-a aprobat si lor prelungirea mandatului, asa cum a facut si pentru dl Norel Popescu. Le-a prelungit mandatul chiar si celor care nu au cerut?(cum a fost Alina Ghica, spre exemplu).
De aceasta data membrii CSM nu au mai protestat ( se poate spune ca au fost mituiti, nu? Desi a?existat si o exceptie: Alina Ghica). Mai mult, plenul CSM a aprobat un calendar pentru alegerea doar a 6 magistrati in asa zisul nou CSM, ceilalti 8 urmand sa-si continue mandatul.
Conflictul „constitutional”
La CSM era concordie, insa s-au suparat ?magistratii afiliati ?la Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR), care ar fi vrut sa candideze pentru toate cele 14 locuri ale magistratilor din ceea ce trebuia sa fie noul CSM incepand cu 6 ianuarie 2017.
Uniunea a contestat calendarul alegerilor doar pentru 6 locuri la Curtea de Apel Bucuresti, cerand calendar de alegeri pentru toate locurile din CSM. In timpul procesului, cinci membri CSM ( dintre cei opt cu prelungiri) au facut cerereri de interventie?in interes …
