Comisia comuna romano-rusa pentru studierea problemelor izvorate din istoria relatiilor bilaterale a reluat anul acesta, dupa o pauza de 10 ani, discutiile despre problema Tezaurului Romaniei depus la Moscova in timpul Primului Razboi Mondial. Urmatoarea intrunire va avea loc in 2017.
In 1914 a inceput Primul Razboi Mondial. In august 1916 Carol I moare, iar Romania ia decizia participarii la conflagratie alaturi de Antanta. Dar eram slab inarmati, bazandu-ne, ca si astazi, mai mult pe tratatele cu marile puteri decat pe propriile tunuri. Desi campania a debutat favorabil, prin patrunderea trupelor romane in Transilvania, in scurt timp trupele germane, austro-ungare si bulgare au preluat initiativa, ocupand, in toamna aceluiasi an, Dobrogea, Oltenia si Muntenia. Conducerea Romaniei a fost nevoita sa mute capitala tarii de la Bucuresti la Iasi. In luna noiembrie, s-a decis si mutarea sediului Bancii Nationale a Romaniei, inclusiv tezaurul, in acelasi oras.
Din cauza ca trupele austro-ungare inaintau, la 12 decembrie 1916, Consiliul de Ministri aproba transferul tezaurului in Rusia, spre pastrare, pana la terminarea conflagratiei mondiale. Tezaurul care urma sa ia drumul Moscovei era compus din: acte, documente, manuscrise, monede vechi, tablouri, carti rare, odoarele manastiresti din Moldova si Muntenia (printre care si osemintele domnitorului Dimitrie Cantemir), arhive, depozite, colectii ale multor institutii publice si particulare, actiuni, obligatiuni, titluri de credit, dar si aur, in cea mai mare parte proprietate a Bancii Nationale a Romaniei. Bunurile au fost incarcate intr-un tren cu 24 de vagoane care a dus tezaurul in beciurile Kremlinului, unde se afla si tezaurul Rusiei. Valoarea declarata a bunurilor romanesti din acel tren era de aproape 1,6 miliarde de lei (la valoarea leului de atunci), din care aur efectiv in valoare de circa 570.000 de lei, arhiva evaluata la 500.000 de lei, iar restul, adica inca 1,6 miliarde de lei, erau obligatiuni, titluri de credit, tablouri, carti rare etc.
In 1917 izbucneste revolutia bolsevica, comunistii preiau controlul fostului stat tarist, iar Rusia iese din razboi sia?? confisca tezaurul Romaniei. Conform documentelor aflate la Arhivele Nationale din Bucuresti, Lenin trimite urmatorul ordin: a”Stimate tovarase, Consiliul Comisarilor Poporului a hotarat alocarea sumei de 5.000.000 de ruble Colegiului Suprem Ruso-Roman pentru problemele Romaniei si Basarabiei, cu amortizarea acestor sume din fondul romanesc arestat la Moscova”. Cu alte cuvinte, isi formau retele de spionaj impotriva noastra cu propriii nostri bani. Intre timp, se termina razboiul si Regatul Romaniei se intregeste cu Transilvania, Basarabia si Bucovina.
In 1921, guvernul de la Washington il anunta pe cel de la Bucuresti ca pe piata aurului din Statele Unite au aparut piese cu marca tezaurului romanesc depozitat la Kremlin. Incepe scandalul international, iar rusii ne propun sa le cedam tezaurul contra recunoasterii alipirii Basarabiei la Romania. Bucurestiul refuza propunerea. In 1935, Uniunea Sovietica ne restituie, din tot ce aveam la ei, doar arhivele si osemintele lui Dimitrie Cantemir.
Tezaurul maresalului?Antonescu
In 1939, incepe al Doilea Razboi Mondial, iar Romania se aliaza cu Germania. Maresalul Ion Antonescu incheie un pact cu Hitler, iar tara noastra incepe sa vanda statului nazist diferite produse, in special grau si petrol, contra aur. In urma acestui comert, rezerva de metal pretios a Bancii Nationale a Romaniei ajunge in 1944 la 241,9 tone, cea mai mare din toata istoria de pana atunci a tarii noastre. In 1944, de frica invaziei sovietice, aceasta rezerva uriasa e ascunsa intr-o grota de la Manastirea Tismana. „Daca ar fi fost surprins in Bucuresti, la intrarea trupelor sovietice, cel putin pana la semnarea Conventiei de armistitiu, in 12 septembrie, tezaurul ar fi putut impartasi soarta multor altor valori considerate capturi de razboi si care nu s-au mai intors niciodata acasa”, se arata in lucrarea „Tezaurul Bancii Nationale a Romaniei la Moscova”, editata de BNR.
Tezaurul s-a reintors la Bucuresti in 1947, in plina ocupatie sovietica a tarii. Evolutia acestui tezaur in acei ani este foarte interesanta, conform datelor Bancii Nationale. Se observa ca in 1945, in timp ce era ascuns la Tismana, cantitatea scade cu 3,8 tone. Apoi, in 1946, tot in perioada Tismana, tezaurul BNR mai pierde, oficial, 10 tone – adica diferenta dintre 238,8 tone si 229,1 tone. Nu stie nimeni cum s-a intamplat. De la aceasta data, tezaurul BNR incepe sa se subtieze masiv pana in 1955, cand rezervele ajung la 45,8 tone.
Fata de 1944, cand a fost ascuns la Tismana, s-a inregistrat un minus de 196,1 tone. Ce s-a intamplat cu ele? Plata a datoriei de razboi? Putin probabil… Potrivit acordului sovieto-roman pentru pagubele de razboi, semnat la Moscova in 16 ianuarie 1945, Romania a fost obligata sa plateasca URSS, intre 12 septembrie 1944 si 12 septembrie 1950, 300 milioane dolari, adica 50 milioane dolari anual timp de 6 ani, in produse petroliere, cherestea, vite, grane, vase maritime si fluviale, material mecanic si feroviar etc. Deci, cele aproape 200 de tone de aur de la Tismana nu au fost luate de rusi ca despagubire de razboi. Dar in ce mod? Surse din Ministerul de Externe al Romaniei sustin ca acel tezaur a fost luat in custodie de Moscova, adica in pastrare (cu de-a sila, desigur). Cu aceasta, povestea aurului ascuns la Tismana se incheie abrupt. BNR a refuzat sa comenteze aceste informatii, desi „Romania libera” a asteptat un raspuns oficial timp de o luna.
21 de ani de negocieri
In 1956 URSS ne restituie „Closca cu puii de aur”, un numar de piese din tezaurele bisericilor si 1.350 de picturi si gravuri. Cantitatea de aur restituita in acel moment cantarea 33 de kilograme. In 1965, Ceausescu merge la Brejnev, presedintele de atunci al URSS, si cere restul tezaurului din 1917.?Liderul sovietic a cerut insistent renuntarea la acest litigiu, spunand ca, daca dezgroapa el mortii, poate scoate Romania cu mari datorii fata de URSS. Dar litigiul a ramas deschis.
Statul roman a reluat cererea de retrocedare in …
