Cabinetul Ciolos pastreaza obiectivul adoptarii monedei euro, dar nu mai anunta anul 2019 ca moment de convergenta. O noua data de adoptare va trebui stabilita peste un an, de catre noul Executiv rezultat dupa alegerile legislative.
Decizia, anuntata prin raportul guvernamental de convergenta pe anul 2016, este o dovada de realism, pentru ca pana Romania a lansat de fiecare data termene nerealiste, a explicat analistul financiar Aurelian Dochia. a”Prin anul 2007, discutam despre adoptarea monedei euro in 2014, apoi s-a amanat pentru 2015, apoi s-a amanat iarasi. Este rea?list in momentul acesta sa mergem pe ideea ca nu ne mai fixam un termen, asa cum au facut cele mai multe tari ce nu sunt in zona Euro.”, a declarat Aurelian Dochia pentru „Romania liberaa”.
Analistul a precizat ca, daca pana acum incapacitatea noastra a fost cea care ne-a facut sa nu respectam termenele si nu am indeplinit niciodata cel putin criteriile nominale, acum intervine si problema crizei eurozonei. a”Exista destul de multe semne de intrebare cu privire la viitorul zonei Euro si ce se va intampla, deci este normal, logic si rational sa mergem pe ideea renuntarii la niste termene fixe si sa ne lasam libertatea de a actiona si in functie de ce se va intampla”, a aratat Aurelian Dochia.
Nu exista un impact palpabil, vizibil. Important e ca ideea de convergenta si de adoptare a monedei euro n-ar trebui sa modifice fundamental politicile macroeconomice. a”Nu trebuie sa ne schimbam tintele de stabilitate macroeconomica in nici un caz. Ele sunt criterii de stabilitate macroeconomica valabile si daca ne propunem, si daca nu ne propunem sa intram in zona Euro”, a subliniat analistul financiar.
Astfel, cele patru criterii de la Maastricht ar trebui respectate oricum, pentru ca fac parte si din Pactul de Stabilitate si Crestere din Europa. a”Limita de 3% din deficitul bugetar si procedura de deficit excesiv se aplica si statelor membre ale Zonei Euro, si celor nemembre. Aveam poate o anumita libertate mai mare in ceea ce priveste inflatia. Sper sa nu ajungem sa abuzam de aceasta libertate”, a precizat pentru „Romania liberaa” Aurelian Dochia.
Cea mai vizibila evolutie in une?le state ce au trecut la euro, ca Grecia sau Italia, a fost cresterea preturilor. Daca un produs costa de exemplu echivalentul in euro a 1,72 euro, comerciantul a rotunjit la 2, daca nu chiar la 2,50 euro. Comisia Europeana a efectuat studii, constatandu-se o discrepanta destul de mare intre perceptia publica a cresterilor de preturi si cat erau acestea in realitate, pe statistici oficiale. a”Populatia percepea intotdeauna ca ar fi crescut preturile cu mult mai mult decat decat in statistici. E normal. Fie?care este afectat de un anumit produs. Daca pe mine apa minerala ma intereseaza si mi se pare ca a crescut pretul, pentru mine e semnificativ, dar nu privesc ansamblul cosului de consum si tind …
