Aceasta este o poveste de viata. Dincolo de oameni, oglindeste drama unei natiuni. Actrita si totodata basarabeanca Ileana Popovici sau destinul unei femei care s-a intors la radacini, cautandu-si familia de dincolo de?Prut. Gasind povesti cutremuratoare despre rudele ei napastuite de sovietici, dupa 1940.?
Cu siguranta va aduceti aminte de Ileana Popovici, care?a jucat, de-a lungul carierei sale, in zece filme, remarcandu-se in „Reconstituirea”, „Pentru patrie”, „Prea mic pentru un razboi atat de mare”, „Zodia fecioarei” sau „Filip cel Bun”. Cu toate ca la baza are vioara, la scoala de muzica, apoi Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Bucuresti. Semnand astfel ilustratia muzicala pentru o serie de productii in cinematografie, dar si in televiziune. Spune ca in toata viata ei a avut un singur loc de munca, la Televiziunea Nationala, din 1966 pana in 1999, cand a iesit la pensie. Are si acum acelasi zambet sagalnic si aceeasi blandete in priviri, dintotdeauna. Dialogul se leaga usor, ocolind falsele conveniente, dovedind spiritul tanar pe care l-a afisat in toate creatiile sale artistice.
Istoria se scrie din relatarile oamenilor care au trait-o
Asa se tese destinul, si frumos, dar si tragic, al unei familii care isi are radacinile in Basarabia. Ileana a pornit, de mai multi ani incoace, in cautarea gliei din care-si trage sangele. A mers dincolo de?Prut, sa afle daca mai traiesc rude de-ale sale. Si a gasit oameni care i-au relatat momente cutremuratoare prin care au trecut parintii si bunicii ei, din cauza vicisitudinilor istoriei.
Ileana a ajuns mai intai in satul Floritoaia din raionul Ungheni, unde s-a nascut tatal ei, Valentin. A fost aici o festivitate, in 2011, la sfarsitul lui august, prin care s-au marcat 370 de ani de atestare a satului. „Aici am gasit multe rude de-ale mele”, povesteste actrita. Oamenii i-au descris ce s-a intamplat in 1940 cu bunicii ei, ca de altfel cu majoritatea romanilor, dupa ce Basarabia a fost cedata URSS. „Pe bunicul meu, Ioan Popovici, ca si pe bunica, i-au scos rusii din casa, i-au luat din pat. Femeile au fost despartite de barbati. Apoi au fost dusi cu totii in?Siberia”, stie azi nepoata lor. Dupa multi ani, cand li s-a dat drumul din lagarele siberiene, romanii nu aveau voie sa se intoarca acasa. Li se interzicea sa se apropie la mai putin de 50 de kilometri de satul in care vazusera lumina zilei. „Rusii au vrut sa depopuleze satele romanesti din Basarabia”, concluzioneaza Ileana Popovici.
Despre tatal ei spune ca era preot in satul Copanca, aproape de Tighina, fiind parohia lui. „Acolo era California Romaniei, asa se spunea pe atunci. Era o zona deosebit de frumoasa, incarcata cu pomi fructiferi, langa Nistru. Cand apele se umflau, acopereau pomii pe jumatate, iar apoi, dupa ce apa se retragea, ramanea malul acela fertil, datorita caruia plantatiile erau foarte roditoare”, cunoaste Ileana povestea trecutului de la batranii pe care i-a intalnit acum in Basarabia. A incercat sa ajunga si in satul Copanca, poate si acolo, spera ea, ar fi dat de niste arhive sau fotografii vechi, dar i-a fost imposibil, pentru ca localitatea se afla sub autoritatea asa-zisei republici Transnistria.
O noua viata in Romania, dupa fuga din cale rusilor
Mama actritei avea un nume frumos, Nina Neonila. Cand familia s-a refugiat in?Romania, fugind din calea rusilor, „mama era gravida cu sora mea mai mare”. Au ajuns mai intai la Ramnicu Valcea. Pe atunci, se obisnuia ca familiile instarite din Tara-Mama sa ia in grija o familie de refugiati din Basarabia si sa le ofere napastuitilor tot ce aveau nevoie intr-o noua gospodarie, incepand de la lingura. Asa au ajuns Nina si Valentin in grija familiei Bratianu. „Cea care i-a ajutat cel mai mult a fost Lia Bratianu”, stie Ileana de la parintii ei, care s-au stabilit, dupa o serie de peregrinari, aproape de Bucuresti, in satul Buturugeni.
„Toata viata mea am trait in spriritul Sfintei Basarabii. Mama imi povestea mereu cum era viata dincolo de Prut. Tin minte ca, pe vremea comunismului, basarabenii refugiati in?Romania?aveau un loc de intalnire, in Bucuresti, pe langa Academia de Studii Economice, in fiecare an, pe 27 martie”, isi aminteste Ileana de momentele acelea. Se adunau atunci oamenii pentru a rememora ziua in care Basarabia se unise cu?Romania, in 1918.
La izvorul pasiunii pentru mierea de albine
Alt drum, in anii din urma, l-a facut Ileana Popovici in satul Baimaclia, la 40 de kilometri de Tiraspol, in zona situata sub autoritatea Republicii Moldova. Aici s-a nascut mama ei, in familia preotului Dumitru Harnagea. Dupa ce au venit rusii, Dumitru n-a vrut sa-si paraseasca vatra. Construise biserica satului, care mai e si azi in picioare. Si adusese primii stupi de albine. Era un …
