Dintre institutiile media de stat din Romania, Agentia Nationala de Presa AGERPRES a avut in ultimii ani cea mai buna evolutie. Clientii agentiei s-au inmultit, traficul pe site a crescut semnificativ, parteneriatele media au sporit vizbilitatea AGERPRES, atat pe plan national, cat si international. Intr-un interviu acordat ziarului Romania libera, Alexandru Giboi, directorul AGERPRES, a explicat ca scopul unei institutii media de stat nu trebuie sa fie profitul, ci misiunea publica de informare. Cu toate acestea, ?directorul agentiei a criticat managerii Televiziunii Publice care de ani de zile au cheltuit fara rezultate bugetul institutiei.
Ce provocari ati intampinat la inceputul mandatului la AGERPRES??
Alexandru?Giboi: Principala provocare a fost ca toata lumea m-a vazut ca reprezentantul PSD-ului in AGERPRES. Nimeni nu s-a obosit sa verifice daca sunt membru de partid sau nu sunt, ceea ce nu eram. Am fost angajat la Partidul Social Democrat ca sef al biroului de presa. Mai mult, toata lumea se gandea ca am doar 30 de ani si nu am mai lucrat in presa. In aceste conditii, asteptarile de la mine nu erau foarte mari, ceea ce m-a motivat. Scopul meu in viata este ca la fiecare loc de munca pe care il am sa las ceva in urma. Recunosc ca nu mi-am imaginat cat de multa munca va fi.
Care au fost obiectivele pe care vi le-ati setat la inceputul mandatului?
A.G.: Cea mai mare problema a institutiei, din punctul meu de vedere, era ca nu avea vizibiltate. Degeaba ai un produs foarte bun, daca nu stie nimeni ca exista. Primul obiectiv a fost sa aducem AGERPRES la lumina, ceea ce s-a materializat in 2013 printr-un rebranding. Am schimbat sigla, site-ul, atitudinea. Atitudinea a insemnat definirea agentiei ca fiind echidistanta. Eu am plecat cu un handicap de imagine si nu mi-am dorit absolut deloc sa se reflecte asupra agentiei.
A fost nevoie sa obtineti o aprobare de la autoritati pentru acest rebranding? Cum a fost perceputa aceasta initiativa?
A.G.:?Din fericire, nu. Acesta este un mare avantaj pe care il are legislatia ce vizeaza Agentia Nationala de Presa si anume lipsa de subordonare. Suntem o institutie publica autonoma si independenta editorial. Eu sunt ordonator principal de credite, nu am consiliu de adiministratie si de aceea nu trebuie sa cer aprobari. Ceea ce in ultimii trei ani s-a dovedit un lucru bun, pentru ca din punctul meu de vedere, aprobarile de mai sus presupun conditionalitati si un ritm mai incet de evolutie.
In ceea ce ii priveste pe angajati, unora le-a placut mai mult, altora mai putin. In institutiile publice?este o anumita rezistenta la schimbare si e mai dificil pentru angajatii de la stat sa vada lucrurile mai proactiv. Sper ca am reusit sa ii conving ca este un lucru bun.
Cum ati reusit sa schimbati mentalitatea angajatilor, mai ales intr-o institutie de stat?
A.G.:?E vorba de deschidere. Trebuie sa lasi oamenii sa gandeasca si sa fie creativi. Sa nu le fie frica sa spuna ceva ca vor fi luati la ochi. Pot sa ma supar pe tine ca ai facut o greseala, dar asta nu inseamna ca raman suparat pana mi se termina mandatul. Oamenii vad ca eu sunt deschis, in consecinta sunt si ei mai deschisi, nu stau cu grija ca fac cine stie ce si ce zice seful.
Au fost anumite greseli care au iscat scandaluri publice, ultimul pornind de la un interviul cu ministrul Educatiei, Adrian Curaj. Cum ati procedat in aceste momente?
A.G.:?Aceeasi strategie: deschidere si transparenta institutionala. In principiu, toate situatiile de genul acesta, nu au escaladat, pentru ca lumea din afara a vazut aceasta deschidere. Cand o institutie incearca sa ascunda niste informatii, tendinta jurnalistilor este de a sapa si mai tare, de a cauta si mai multe, de a presa. Au fost cateva situatii: un interviu cu domnul Fenechiu, prin 2013, a fost brosura pentru MAE, anul trecut. Sunt greseli care, inevitabil, se intampla. Din fericire, nu imi amintesc decat una pe an. Daca se intampla foarte des, nu mai ai ce sa mai explici, inseamna ca ai o problema si nu tii bine lucrurile in mana.
In cazul interviului cu ministrul Curaj, ati anuntat ca veti face o ancheta interna. Care au fost concluziile?
A.G.:?Am facut o ancheta, in sensul ca m-am informat si eu ce s-a intamplat. Colegul care a facut interviul a facut o nota scrisa in care a povestit ce s-a intamplat: el a solicitat interviul cu mai mult timp inainte si a transmis celor de la minister subiectele de discutie, iar intre timp lucrurile au evoluat si au aparut alte subiecte. Cei de la minister au spus sa trebuie sa se respecte temele stabilite initial si dupa aceea, in timpul interviului, nu am de unde sa stiu ce s-a intamplat.
Pe de alta parte, jurnalistul care a facut interviul respectiv este un jurnalist foarte apreciat pe domeniile pe care scrie: Sanatate si Educatie. Nu am mai avut din partea lui poticniri de genul aceasta. Din punctul nostru de vedere, a fost o intamplare, poate un pic ciudata, poate un pic nefericita, dar singulara in cazul lui. Trebuie sa te raportezi la fiecare om in parte cand analizezi o situatie de genul acesta. Nu este doar interviul in sine, trebuie sa te gandesti cine l-a facut, contextul in care a fost facut. Interviul a fost citit si preluat de multe publicatii si televiziuni, ceea ce mie imi spune ca a fost un interviu bun pana la urma. Fiecare are dreptul sa spuna ce ii place si ce nu, dar strategia editoriala este a noastra.
Ce planuri de viitor aveti pentru agentia AGERPRES?
A.G.:?Am pornit inca din 2013 un proiect video, dar la nivel tehnic si cu resurse umane limitate. Anul trecut, am primit aprobarea de la Parlament pentru a suplimenta bugetul de salarii, astfel incat sa angajam niste oameni si sa dezvoltam proiectul video. Orice agentie de presa care se respecta si are pretentia de a fi actuala, trebuie sa aiba un serviciu video. Imi doresc intr-un an de zile sa obtinem premii pentru produsele noastre video. Trebuie sa iti setezi niste scopuri destul de inalte ca sa poti sa evoluezi.
Va doriti un nou mandat in fruntea agentiei de stiri?
A.G.:?Imi place ceea ce fac si nu pot sa spun ca nu mi-as dori sa continui. Cand muncesti cu drag intr-un loc, ai rezultate si ai putea sa faci lucruri, este normal sa iti doresti sa continui. Sper ca Parlamentul va aprecia rezultatele agentiei. O dovada a aprecierii a fost ca bugetul nostru pe 2016 a fost votat in unanimitate in Parlament, ceea ce imi spune ca echidistanta pe care am impus-o este un criteriu foarte important pentru politicieni si este normal sa fie.
Ati spus ca ati obtinut anul acesta un buget mai mare, dar suficient pentru ceea ce va doriti sa faceti la AGERPRES??
A.G.:?Nu, principala problema la AGERPRES este cea a salariilor foarte mici, comparativ cu restul pietii media. De exemplu, pentru proiectul video pe care il dezvoltam am primit o suplimentare de fonduri pentru a angaja 30 de persoane, plus activitati conexe. Nu toti 30 vor realiza clipuri video. Ca sa ai un produs foarte bun, trebuie sa aduci colegi foarte buni, profesional. Din pacate, in momentul acesta, nu cred ca ?sunt oameni care sa vina pentru bani in AGERPRES. Imi doresc sa vina oamenii sa munceasca de placere. Desigur, oferim si alte avantaje: siguranta locului de munca, toate taxele la stat platite, mediu de lucru ok si subiecte diferite de ceea ce exista pe piata. Sper sa gasim persoane dedicate si buni profesionisti.
Aceasta e o problema pentru tot sistemul public: cand nu ai salarii suficient de competitive, nu poti sa compensezi niste lucruri. Siguranta locului de munca nu este vesnica pana la urma si nu tine de foame. Salariul mediu in agentie este 2000 de lei. In domenii precum grafica sau montaj video, domenii in care incercam sa ne dezvoltam, salariile sunt foarte mari in zona privata. Un tanar foarte bun pe grafica, cu o experienta de cativa ani in domeniu, nu o sa vina la AGERPRES pe salariul pe care il putem oferi, in functie de vechimea pe care o are. ?
Ceea ce imi doresc pentru anul acesta si sper sa capat intelegere din zona guvernamentala si parlamentara este cresterea de salarii. Daca vrem sa sustinem o evolutie a agentiei si ne intereseaza sa avem o agentie de presa care sa evolueze constant, trebuie sa ii mai si oferim lucruri, nu doar sa ii cerem. Plus ca salariile din TVR si Radio sunt mai mari decat la noi. AGERPRES a fost un fel de Cenusareasa. De cand a aparut Mediafax, in urma cu 20 de ani, AGERPRES a fost dat uitarii de statul roman. Nu comentez de ce. Acum nu mai este aceeasi situatie. ??
O sa aveti un alt competitor. Fostii sefi de la Medifax si-au deschis o noua agentie de stiri.
A.G.:?Trebuie sa demonstreze seriozitate. Eu le doresc succes, dar ar trebui sa fie constienti ca e foarte greu sa intre pe o piata ocupata deja. E mai greu ca oamenii sa schimbe furnizorii foarte des. Depinde de planurile fiecaruia si de ceea ce isi doreste. Ei spun ca intr-un an isi doresc sa fie marea si sarea. E greu intr-un an si depinde si de context. Noi nu mai suntem cei de acum cinci ani de zile sau cei de acum 20 de ani. Noi suntem noul AGERPRES si o sa le fie foarte greu cu noi.
Noul AGERPRES investeste si in Online si se promoveaza inclusiv pe retele sociale. ?
A.G.:?Asa este. In 2013, am creat o redactie online, care sa se ocupe de site-ul public si de social media. Cand ai un compartiment dedicat, evident ca lucrurile se fac mai strategic. Avem niste oameni priceputi in domeniu, unii din afara agentiei, altii din agentie, dar care au fost instruiti in domeniu si le-a placut. De la 1000-2000 de like-uri in 2013 pe pagina de Facebook, avem in prezent vreo 27.000. In conditiile in care nu am investit. Gresesc. Am dat bani din buzunar. Si eu si colegii de la online si …
Interviu. Directorul AGERPRES: Impresia de afara este ca managerii TVR nu au vrut sa faca treaba
