de Cristina Andrei Publicat la: 26.02.2016 18:00 Ultima actualizare: 26.02.2016 18:37
Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a publicat vineri motivarea deciziei de neconstitutionalitate pentru proiectul de lege privind pensiile alesilor locali. Judecatorii arata ca prevederile acestei legi nu explica suficient de clar daca de indemnizatie beneficiaza doar alesii care au fost votati in mod democratic, adica dupa Revolutia din 1989, dar si ca sursa de finantare mentionata de initiatori este „incerta”. CCR mai precizeaza si ca legea nu indeplineste conditiile de claritate, precizie si previzibilitate, dar si ca aceasta este discriminatorie pentru ca instituie o inegalitate de tratament in privinta alesilor locali. Motivarea vine dupa ce pe 20 ianuarie judecatorii au hotarat ca pensiile alesilor locali sunt neconstitutionale, in urma analizarii unei sesizari de neconstitutionalitate depuse de Guvern. Acum urmeaza ca legea sa fie intoarsa in Parlament pentru a fi armonizata cu observatiile CCR.
Prima obiectie din motivarea judecatorilor se refera la faptul ca proiectul de lege nu mentioneaza clar care sunt beneficiarii acestei reglementari si daca de aceste pensii beneficiaza doar alesii locali care au fost votati in mod democratic, dupa Revolutia din 1989, sau daca prevederile se aplica si retroactiv celor care au avut mandate in perioada dictaturii comuniste.
„Din modul de formulare a legii, nu rezulta daca acest text vizeaza numai primarii, viceprimarii, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene care au fost alesi in mod democratic, asadar, ulterior Revolutiei din 21, 22 decembrie 1989, sau se refera si la cei care au detinut aceste calitati fara sa fie alesi in mod democratic de cetateni in regimul anterior Revolutiei din 22 decembrie 1989”, se arata in motivarea CCR.
De altfel, presedintele CCR, Augustin Zegrean, a explicat anterior ca o eventuala promulgare a legii care mareste pensiile sefilor de consilii judetene si primarilor va produce si efectul majorarii pensiilor fostilor prim-secretari ai Partidului Comunist Roman, asta pentru ca sefii comunisti ai judetelor sunt asimilati actualilor presedinti de consilii judetene din perspectiva pensiilor speciale.
Curtea a tinut sa precizeze ca este nevoie ca o norma juridica sa reglementeze situatiile care au aparut dupa intrarea sa in exercitiul public, nu sa se ocupe si de „raporturile juridice stinse inainte de intrarea sa in vigoare”.
Mai departe, judecatorii au apreciat si ca actul normativ determina inegalitati si neconcordante chiar intre alesi locali care ocupa aceeasi functie, dar si ca situatia acestei indemnizatii este neclara, intrucat nu se intelege concret din textul legii daca aceasta reprezinta o pensie in adevaratul sens al cuvantului, un salariu sau daca poate fi numita mai degraba doar „indemnizatie”.
„Surprinzator, Curtea a considerat, insa, ca alesii locali care nu beneficiau de indemnizatia pentru limita de varsta sunt discriminati fata de cei carora li se acorda acesta drept, respectiv primar, viceprimar, presedinte sau vicepresedinte al consiliului judetean. Curtea a retinut drept criteriu exclusiv pentru o atare constatare faptul alegerii acestora, si anume ca alegerea este unicul si singurul criteriu care justifica acordarea indemnizatiei”, se mai arata in motivarea CCR”, arata judecatorii.
De asemenea, judecatorii CCR au calificat legea pensiilor speciale drept neconstitutionala si pentru ca au constat ca aceasta ” incalca art.1 alin.(5) din Constitutie, intrucat normele pe care le reglementeaza nu indeplinesc conditiile de claritate, precizie si previzibilitate cu privire la natura juridica a „indemnizatiei pentru limita de varsta”, al sferei beneficiarilor sai si al modului de stabilire si calcul al indemnizatiei. De asemenea, legea este contrara prevederilor constitutionale cuprinse in art.16 alin.(1) si art.138 alin.(5), intrucat, pe de o parte, creeaza o inegalitate nepermisa de tratament juridic intre alesii locali”.
In plus, in motivarea CCR este specificat si faptul ca exista o incompatibilitate intre o persoana care munceste potrivit normelor in vigoare si cotizeaza la sistemul de pensii si reglementarea privind indemnizatia speciala pentru alesii locali, prin faptul ca din textul legii se intelege ca „detinerea calitatii mentionate, chiar si o singura zi, pare sa indreptateasca persoana respectiva sa beneficieze de un avantaj financiar calculat cel putin pentru un mandat intreg de 4 ani in disonanta cu dreptul la pensie de care beneficiaza fiecare persoana care munceste si cotizeaza la sistemul public de pensii”.
In acelasi sens, este dezbatuta si problema potrivit careia una dintre tipologiile de mandate a fost incompleta (spre exemplu, 2 mandate de viceprimar, 3 mandate de primar si un mandat incomplet de presedinte/vicepresedinte al consiliului judetean), in acest caz neputand fi stabilit exact daca acesta este sau nu luat in considerare in realizarea calculului.”Aceste aspecte sunt chestiuni care privesc o norma de reglementare primara, neputand fi rezolvate prin apelarea la un act de reglementare secundara. In consecinta, Curtea retine ca a fost incalcat art.6 alin.(1) din Legea nr.24/2000, potrivit caruia proiectul de act normativ trebuie sa instituie reguli necesare, suficiente si posibile care sa conduca la o cat mai mare stabilitate si eficienta legislativa””, adauga judecatorii CCR.
In acelasi timp, insa, Curtea retine ca statutul juridic al alesilor locali nu poate fi comparat cu cel al magistratilor, care, in considerarea activitatii lor profesionale, beneficiaza de pensie de serviciu.”De principiu, pensiile de serviciu se acorda unor categorii socio-profesionale supuse unui statut special, respectiv persoanelor care in virtutea profesiei, meseriei, ocupatiei sau calificarii isi formeaza o cariera profesionala in acel domeniu de activitate si sunt nevoite sa se supuna unor exigente inerente carierei profesionale asumate atat pe plan profesional, cat si personal. Or, nu se poate sustine ca o persoana care detine calitatea de ales local isi formeaza o cariera profesionala in aceasta functie; asadar, alesii locali nu reprezinta o categorie socio-profesionala care sa urmareasca dezvoltarea unei cariere ca ales local, ci ei sunt alesi in cadrul unitatii administrativ teritoriale respective pentru a gestiona problemele comunitatii locale. Alegerea este o optiune a electoratului si nu a persoanei care candideaza, ceea ce inseamna ca alegerea nu tine de resortul subiectiv al acestuia din urma. Or, o cariera profesionala se formeaza si se dezvolta distinct de alegerile pe care le face corpul electoral de la un moment dat””, mai argumenteaza judecatorii.
Tot la capitolul inconsecvente legislative CCR evidentiaza ca legea pensiilor speciale pentru alesii locali nu este suficient de clara in privinta criteriilor care trebuie intrunite, pentru ca „acordarea indemnizatiei este conditionata numai de implinirea varstei standard de pensionare, nu si de stagiul de cotizare, ceea ce inseamna ca beneficiul indemnizatiei poate fi acordat si inainte de pensionarea in sistemul public”.
Mai mult, legea contestata interfereaza si cu alte acte normative aflate deja in vigoare si contrazice, pe alocuri, prevederile acestora. Astfel, Curtea a …
