Boala Addison este o afecțiune endocrină rară, dar gravă, ce apare atunci când glandele suprarenale nu produc suficienți hormoni, în special cortizol și aldosteron. Netratată, poate pune viața pacientului în pericol. Află alături de noi informațiile de bază despre această patologie și nu ezita să soliciți ajutor de specialitate! 

Boala Addison: cauze 

În majoritatea cazurilor (70-90%), boala Addison este cauzată de un atac autoimun, în care sistemul imunitar al organismului distruge în mod eronat cortexul suprarenal, stratul exterior al glandelor suprarenale. Alte cauze posibile includ:

• infecții: tuberculoza, infecțiile fungice, HIV/SIDA;
• hemoragii suprarenale: sângerări la nivelul glandelor suprarenale;
• cancere: metastaze canceroase la nivelul glandelor suprarenale;
• boli infiltrative: sarcoidoza, amiloidoza;
• tumori pituitare: pot afecta producția de ACTH, un hormon care stimulează glandele suprarenale;
• întreruperea bruscă a corticoterapiei prelungite: administrarea pe termen lung de corticosteroizi suprimă producția proprie de cortizol, iar întreruperea bruscă poate duce la insuficiență suprarenală secundară;
• îndepărtarea chirurgicală a glandelor suprarenale;
• tulburări genetice rare.

Simptome specifice bolii Addison

Simptomele dezvoltă adesea lent și pot fi inițial vagi, fiind ușor de confundat cu alte afecțiuni. Ele includ:

• oboseală cronică și slăbiciune musculară severă;
• hiperpigmentare a pielii și mucoaselor: pielea devine mai închisă la culoare, în special în zonele expuse la soare, cicatrici, pliurile pielii, gingii și buze;
• scădere în greutate și pierderea poftei de mâncare;
• hipotensiune arterială: tensiunea arterială scăzută, care poate provoca amețeli sau leșin la ridicarea în picioare;
• tulburări gastrointestinale: greață, vărsături, diaree și dureri abdominale;
• poftă neobișnuită de sare;
• hipoglicemie: nivel scăzut de zahăr în sânge;
• dureri musculare și articulare;
• iritabilitate și depresie;
• modificări ale ciclului menstrual și pierderea părului pubian sau axilar la femei.

O complicație gravă este criza addisoniană (insuficiența suprarenală acută), care necesită intervenție medicală de urgență. Simptomele includ dureri severe în abdomen, spate sau picioare, vărsături și diaree intense, deshidratare severă, confuzie, hipotensiune arterială accentuată și chiar pierderea conștienței.

Diagnosticarea bolii Addison 

Diagnosticul poate fi dificil de pus la început, deoarece simptomele sunt adesea nespecifice și se dezvoltă treptat. Un medic va lua în considerare istoricul medical, simptomele prezentate și va efectua un examen fizic. Pentru confirmare, sunt necesare o serie de teste de sânge și, uneori, investigații imagistice:

• teste de sânge inițiale: măsurarea nivelului de cortizol dimineața devreme, a ACTH-ului, a electroliților (sodiu, potasiu) și glucozei din sânge; la pacienții cu boala Addison, nivelul cortizolului este scăzut, în timp ce nivelul ACTH-ului este ridicat; de asemenea, pot apărea niveluri scăzute de sodiu și ridicate de potasiu, precum și hipoglicemie;
• testul de stimulare cu ACTH: cel mai important test pentru diagnosticarea bolii Addison; o doză sintetică de ACTH este injectată, iar nivelul de cortizol este măsurat înainte și după injecție; la persoanele sănătoase, cortizolul crește semnificativ; în cazul bolii Addison, glandele suprarenale nu răspund la stimularea cu ACTH și nivelul cortizolului rămâne scăzut;
• teste pentru anticorpi: dacă se suspectează o cauză autoimună (care este cea mai frecventă), se pot măsura anticorpii specifici, cum ar fi anticorpii anti-21-hidroxilază; prezența acestora susține diagnosticul de boală Addison autoimună;
• teste imagistice: se poate efectua o tomografie computerizată (CT) sau un RMN al glandelor suprarenale pentru a se identifica eventualele anomalii, cum ar fi atrofia (micșorarea) glandelor în cazul bolii autoimune sau mărirea acestora în cazul infecțiilor sau tumorilor.

Programează acum pentru o evaluare de specialitate și alte teste necesare stabilirii diagnosticului: Endocrinologie la Memorial Romania 

Opțiuni de tratament pentru boala Addison

Tratamentul constă în terapia de substituție hormonală pe tot parcursul vieții, pentru a înlocui hormonii pe care organismul nu îi mai produce:

• corticosteroizi administrați oral;
• injectii cu hidrocortizon (în situații de urgență, cum ar fi criza addisoniană, ori în perioade de stres fizic crescut);
• managementul dietei: se recomandă suplimentarea dietei cu sare de sodiu și reducerea aportului de potasiu.

Deși Boala Addison este o afecțiune cronică ce necesită tratament pe tot parcursul vieții, cu un diagnostic precoce și o gestionare corectă a terapiei de substituție hormonală, majoritatea persoanelor afectate pot duce o viață normală și împlinită.

Este esențială o colaborare strânsă cu medicul endocrinolog, monitorizarea regulată și o bună educație a pacientului pentru a recunoaște și gestiona situațiile de urgență, cum ar fi criza addisoniană.

Adoptarea unui stil de viață echilibrat și respectarea indicațiilor medicale sunt pilonii unei vieți sănătoase alături de această condiție. Nu uita, informarea corectă și căutarea ajutorului specializat la timp pot face o diferență semnificativă în calitatea vieții!

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informațiile prezentate nu înlocuiesc controlul și diagnosticul de specialitate. Dacă te confrunți cu simptome neplăcute, adresează-te cât mai curând unui medic. Numai specialistul este în măsură să îți evalueze starea de sănătate și să recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Surse: