
Logo ESA Agentia Spatiala Europeana, Foto: ESA
Agenția Spațială Europeană (ESA) a inaugurat sâmbătă în Australia o a patra antenă pentru spațiul îndepărtat, menită să îmbunătățească comunicațiile cu misiunile sale din sistemul solar, informează AFP, conform Agerpres.
Noua antenă, cu un diametru de 35 de metri, este instalată pe amplasamentul stației terestre din New Norcia, în Australia, care avea deja o antenă de acest tip. Alte două funcționează în prezent în Argentina și Spania. Aceste instalații sunt capabile să recepționeze comunicații de la distanțe foarte mari, din profunzimea sistemului solar.
Antena are rolul de a sprijini misiunile științifice actuale și viitoare ale ESA: telescopul spațial Euclid, misiunea HERA aflată în drum spre asteroidul Didymos, misiunea BepiColombo care studiază Mercur sau sonda Juice, care urmează să intre pe orbita lui Jupiter.
„Fără o rețea de stații la sol pentru a comunica cu vehiculele spațiale, explorarea, știința spațială nu ar fi posibile”, a declarat Simon Plum, șeful departamentului de operațiuni pentru misiuni al ESA.
„Fie că se află pe orbita terestră, în punctele Lagrange (zone stabile din sistemul solar folosite pentru amplasarea instrumentelor de observație), pe Lună sau mai departe în sistemul solar, nu am putea opera sateliți fără aceste infrastructuri”, a explicat el.
De la inaugurarea primei astfel de antene, în 1998, volumul de date transmise de la și către vehiculele spațiale a crescut considerabil.
„Totul devine din ce în ce mai avid de date. Sarcinile noastre utile și instrumentele noastre au devenit mai avansate, iar numărul misiunilor crește”, a detaliat Mehran Sarkarati, șeful diviziei de inginerie a stațiilor terestre din cadrul ESA, precizând că este deja în proiect construcția unei a cincea antene.
La fel ca celelalte trei antene pentru spațiul îndepărtat ale ESA, noua infrastructură va putea comunica cu vehicule aflate la peste 2 milioane de kilometri de Pământ, pe benzile de frecvență X, K și Ka.
Mai multe dintre componentele sale sunt răcite criogenic la circa -263 grade Celsius, aproape de zero absolut, pentru a putea detecta semnalele extrem de slabe trimise de vehicule spațiale aflate la distanțe foarte mari.