„Mizăm pe faptul că vom împinge din nou reforma, de data asta cu rezolvarea ei”, a declarat miercuri ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pâslaru, despre strategia României.
Dragoș Pîslaru a fost întrebat de HotNews, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria, ce poate face România pentru a nu pierde cele 231 de milioane de euro din Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR), după decizia CCR de a respinge reforma pensiilor magistraților.
„Termenul pe care îl știți foarte bine, data limită, este de 28 noiembrie pentru a rezolva acest jalon, care într-adevăr este legat de o sumă de 231 de milioane de euro. Așa cum foarte bine ați văzut, voința politică, în ciuda lucrurilor care au fost discutate inclusiv în spațiul public de unii sau de alții, rămâne de a rezolva acest subiect și ne vom îndrepta cu o soluție care să rezolve problemele procedurale care au fost indicate de CCR”, a declarat minsitrul.
Jalonul la care s-a referit ministrul este jalonul 215 și prevede „Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale” (indemnizații și pensii stabilite și plătite în baza unor legi cu caracter special), iar fără îndeplinirea lui, Comisia Europeană suspendă fondurile alocate.
Ministrul a adăugat că este „convins că prim-ministrul României, Ilie Bolojan, va anunța planul pe acest subiect”.
„În continuare, mizăm pe faptul că vom împinge din nou reforma, de data asta cu rezolvarea ei astfel încât să putem să evităm penalizarea de 231 de milioane”.
„Sunt două componente cruciale”
Oficialul a mai spus că „o revizuire pe fond (a reformei privind pensiile speciale – n.r.) ar afecta șansele ca să te poți încadra până pe 28 noiembrie“.
„Și atunci sunt două componente cruciale. Una este că trebuie rezolvată oricum, cu deadline, fără deadline, cu PNRR sau fără, și a doua este că da, am prefera să avem acești 231 de milioane de euro, pentru școli, spitale, autostrăzi, proiecte în domeniul energiei și prin urmare ar trebui să ne mișcăm foarte repede ca să putem îndeplini această condiție”, a precizat ministrul Investițiilor Europene.
Chestinat mai departe de reporterul HotNews dacă, în contextul în care ar trebui respectat acel termen de 30 de zile pentru avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), mai este timp chiar și pe formă, nu pe fond, ca guvernul să adopte reforma prin asumare sau procedură de urgență, oficialul guvernamental a precizat:
„Cred că există în acest moment încă timp. Aș vrea să cred că până la urmă ceea ce este crucial este ca această legislație să treacă, nu vă ascund că la întâlnirea pe care o voi avea vineri voi discuta cu echipa Comisiei Europene inclusiv de aspectele legate de manifestarea acestei voințe a coaliției de guvernare de a adopta proiectul de lege și vom discuta exact cum anume această manifestare ar trebui să se finalizeze, dacă discutăm de întoarcerea unui poiect care de data asta are șanse 100% să treacă sau dacă trebuie neapărat să fie deja promulgat final de către președinție – sunt lucruri pe care le vom avea în discuție dată fiind situația creată”.
Reporterul HotNews i-a atras atenția ministrului că jalonul din PNRR, unde avem această sumă de 231 de milioane de euro, nu se referea doar la pensiile magistraților, ci că el include și pensiile militarilor, polițiștilor și angajaților serviciilor speciale.
„Am văzut că a existat inclusiv, la un moment dat, o intervenție a CSM care sugera că știe mai bine decât mine cum stau lucrurile cu jalonul ăsta. Vă mai spun o dată ce am spus în spațiul public și o spun pentru ultima oară: Comisia Europeană, în condițiile în care proiectul pe care guvernul Ilie Bolojan l-a propus, consideră jalonul îndeplinit. Deci dacă noi facem această reformă, nu și altele, nu și multe altele, nu și încă una și încă două. Această reformă, dacă o facem, primim 231 de milioane de euro, ca să fie foarte, foarte clare lucrurile. Orice interpretare care spune că ‘da’ de unde și pe așa și pe dincolo’, neglijează faptul că eu sunt în contact direct cu echipa de negociere de la Comisie și care nu poate să îți dea în scris lucrul acesta, pentru că lucrurile se fac întotdeauna ex-post – tu termini ce ai de făcut, după care ei analizează. Dar, pe baza discuțiilor directe pe care le-am avut, așa cum vă puteți imagina de la orice ministru responsabil, de îndată ce am propus niște lucruri m-am interesat dacă lucrurile pe care le-am propus bifează condiția sau nu. Totuși, acum sper să aveți puțină încredere că dacă în 3 luni am făcut ceea ce nu se făcea de un an de zile, poate că stăpânesc un pic condițiile de negociere”, a reacționat Pîslaru.
De asemenea, întrebat în cadrul conferinței dacă am mai putea fi păsuiți de Comisia Europeană (CE) până la sărbatori pentru a face reforma pensiilor magistraților, oficialul a făcut următoarele precizări:
- „O să vă spun nu ce mi-aș dori, ci realitatea. Realitatea e ca termenul de 6 luni curge din regulament. Știu că în România suntem obișnuiți cu ‘hai ca poate, hai ca merge’, dar acesta este un termen nu are cum să mai fie întors, 6 luni, 28 noiembrie, se constată de Comisia Europeană stadiul acelei reforme.
- Ceea ce voi încerca să discut vineri și o să vedem exact care sunt nuanțele este că în condițiile în care CCR, eu plec de la ceea ce s-a declarat oficial, nu de la orice declarație pe care le-am auzit în stânga sau în dreapta, a avut doar observații de formă și după știința mea asta înseamnă că nu are observații de fond pentru că altfel le-ar fi spus după două amânări și evident fiind a treia oară când lua o decizie, aș vrea să analizez împreună cu Comisia, fiind o chestiune doar de procedură în măsura în care Comisia Europeană poate considera o aprobare condiționată sau ceva care să poată să fie considerat că este rezolvat cu probleme tehnice de ultimă sută de metri. Evident nu am foarte mari așteptări, motiv pentru care planul pe care lucrează Guvernul este că până pe 28 noiembrie să putem avea aprobarea în forma în care ne-o dorim.
- Atâta timp cat CE ne-a dat răspunsul că pachetul pe care prim-ministrul Ilie Bolojan l-a propus bifează condițiile și este suficient pentru a obține banii – cei 231 de milioane de euro -, nu văd de ce ar trebui în acest moment să testez alte ipoteze. Avem practic un pachet, care e neoficial, informal agreat și dacă-l îndeplinim așa cum este el bifăm jalonul.
- Nu există niciun mesaj din partea CE că ar trebui să modificăm propunerea legislativă. Nu există nicio asumpție prin care luând în acest moment decizia CCR care este pe formă, pe condiții extrinseci, ar trebui să facem ceva în acest punct de vedere. Dar atenție, eu vă vorbesc din prisma PNRR și a jalonului PNNR. Asta este ceea ce mă interesează să pot să mă asigur că România aduce cei 231 de milioane de euro. Din această perspectivă, lucrurile sunt foarte clare: pe fond adoptăm proiectul așa cum a fost propus de premierul Ilie Bolojan, lucrurile sunt absolut ok.”
Întrebat de unde știe că în esență, pe fond, legea privind pensiile magistraților este constituțională, Pîslaru a răspuns: „Este un lucru logic. Informațiile pe care le am eu și le aveți și dumneavoastră sunt acelea că avem din partea Curții o respingere pe formă, pe condițiile extrinseci ale legii, legat de procedura de consultare. Dup cum foarte bine știți, mai ales că a existat o amânare și o analiză aprofundată a acestor texte, dacă Curtea voia să se pronunțe pe formă și pe fond, se pronunța pe formă și pe fond. S-a pronunțat pe formă. Asta înseamnă că nu are alte observații. Asta este deducția pe care cred că orice om cu bun simț o poate avea, nu trebuie să fii mare jurist să poți să tragi această concluzie. Dar nu vreau să nasc polemici sau să intru în dezbateri. Eu vreau doar sa rețineți din partea mea că legea așa cum este pe fond bifează jalonul și dacă legea trece în forma propusă de prim-ministrul Ilie Bolojan am încasa cei 231 milioane de euro. Asta vă pot spune fără să existe dubii sau interpretări”.
Decizia CCR și reacția premierului Bolojan
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins luni legea care modifică sistemul de pensii pentru judecători și procurori, adoptată de Guvern prin angajarea răspunderii în Parlament pe 1 septembrie.
Bolojan a anunțat ulterior că această reformă rămâne „un obiectiv ferm pentru Guvern, asumat de întreaga coaliţie”. „CCR nu a respins pe fond proiectul acestei reforme, obiecția a fost exclusiv procedurală, deci Guvernul poate relua demersul, ceea ce este o necesitate”, a punctat șeful Executivului.
„Nicăieri în lume nu se iese la pensie la 48-50 de ani și nu se ia o pensie cât ultimul salariu. Acestea nu sunt aspecte politice, ci sunt privilegii insuportabile social și bugetar. Nu Guvernul, nu un om politic sau un partid au nevoie de această reformă, ci România are nevoie de ea”, a mai scris șeful guvernului, într-un mesaj publicat în mediul online. „Înțelegem că CCR a setat un standard procedural privind durata în care trebuie așteptat avizul consultativ al CSM”, a precizat Bolojan. „Guvernul, prin Ministerul Muncii, a solicitat avizul CSM în data de 22 august, iar angajarea răspunderii Guvernului pe acest proiect a avut loc după 10 zile, în data de 1 septembrie, un termen de așteptare a avizului consultativ al CSM pe care 4 dintre judecătorii CCR l-au considerat rezonabil. Desigur, standardul fixat de CCR va fi respectat”, a conchis prim-ministrul.
CCR a invocat doar criticile de neconstituționalitate extrinseci, adică legate de forma legii, nu și de conținut, pentru că asupra acestora judecătorii constituționali nu au intrat în analiză.
Mesajul transmis de Comisia Europeană
Comisia Europeană „ia act de decizia Curții Constituționale a României referitoare la pensiile speciale”, iar apoi, la expirarea termenului, „va evalua” dacă jalonul PNRR a fost „îndeplinit satisfăcător”, pentru o decizie privind suspendarea plății tranșei respective de fonduri, a declarat, pentru StartupCafe.ro, un purtător de cuvânt al executivului comunitar.
Printre cele 3 reforme prin PNRR ratate de România, pentru care Guvernul a primit o perioadă de grație până la 28 noiembrie 2025, se numără și reforma pensiilor speciale (jalonul 215). Valoarea sumei suspendate până la îndeplinirea în mod satisfăcător a jalonului este de 231 milioane euro.
„România a depus a treia cerere de plată la 15 decembrie 2023. Aceasta a fost parțial plătită la 10 iunie 2025 (1,3 miliarde EUR). În decizia sa de suspendare, Comisia a constatat că șase etape care fac parte din a treia cerere de plată au rămas neîndeplinite. Printre acestea, jalonul 215 se referă la intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale (inclusiv pensiile judecătorilor și magistraților). Comisia ia act de decizia Curții Constituționale a României referitoare la pensiile speciale. Conform Regulamentului RRF, România are termen până la 28 noiembrie 2025 (șase luni) pentru a finaliza măsurile legate de cele șase etape suspendate care fac parte din a treia cerere de plată. La sfârșitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă aceste jaloane au fost îndeplinite în mod satisfăcător. În caz afirmativ, va ridica suspendarea și va proceda la plata sumei suspendate”, a precizat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.
