Ai simțit vreodată că inima îți bate prea repede, prea tare sau parcă „sare o bătaie”? Palpitațiile pot fi un episod trecător sau pot semnala o problemă mai serioasă. Deși majoritatea oamenilor le experimentează măcar o dată în viață, diferența dintre un episod benign și unul care necesită investigații medicale este esențială pentru sănătatea ta cardiovasculară.
Ce sunt palpitațiile și de ce apar
Potrivit todaypress.ro, palpitațiile sunt percepții conștiente ale bătăilor inimii – ca și cum inima își face simțită prezența în piept, gât sau chiar în urechi. Pot fi descrise ca un ritm accelerat (tahicardie), bătăi neregulate (aritmie) sau senzația că inima „se oprește” pentru o clipă și apoi reia ritmul.
Cele mai frecvente cauze nepericuloase includ:
- Stresul și anxietatea – Situațiile tensionate, atacurile de panică sau chiar emoțiile puternice pot declanșa palpitații temporare.
- Consumul de cafeină – O cafea prea tare sau băuturile energizante, cum ar fi Red Bull sau Monster, pot accelera ritmul cardiac.
- Efortul fizic intens – După o alergare sau un antrenament intens la sală, inima bate mai repede pentru a oxigena mușchii.
- Deshidratarea și dezechilibrul electrolitic – Nivelurile scăzute de potasiu, calciu sau magneziu pot afecta ritmul cardiac.
- Menopauza sau schimbările hormonale – Femeile pot experimenta palpitații din cauza fluctuațiilor de estrogen, mai ales în perioada perimenopauzei.
În toate aceste cazuri, palpitațiile sunt de obicei scurte și dispar odată ce factorul declanșator este înlăturat.
Semne că palpitațiile pot ascunde ceva mai grav
Există însă situații în care palpitațiile nu sunt doar un disconfort trecător, ci pot indica o problemă cardiacă. E timpul să te adresezi unui medic dacă:
- palpitațiile sunt frecvente și nelegate de efort sau stres,
- apar împreună cu amețeli, leșin, dificultăți de respirație sau durere în piept,
- ai un istoric familial de boli cardiovasculare sau ai fost diagnosticat(ă) cu hipertensiune, diabet sau afecțiuni tiroidiene,
- ritmul inimii depășește 100 de bătăi pe minut în repaus (tahicardie) sau scade sub 50 fără un motiv clar (bradicardie).
Aceste simptome pot indica tulburări de ritm cardiac, cum ar fi fibrilația atrială, tahicardia supraventriculară sau extrasistolele frecvente, care pot duce la complicații, inclusiv accidente vasculare cerebrale sau insuficiență cardiacă.
Ce analize și investigații se fac
Dacă te confrunți cu palpitații frecvente sau însoțite de simptome, primul pas este un consult la medicul de familie sau la un cardiolog. În România, cabinetele specializate din rețele precum Regina Maria, MedLife sau Sanador oferă o gamă completă de investigații, printre care:
- Electrocardiograma (EKG) – înregistrează activitatea electrică a inimii.
- Holter EKG (24-72h) – un monitor portabil care detectează eventualele aritmii pe parcursul mai multor zile.
- Ecocardiografia – oferă imagini în timp real ale structurii și funcționării inimii.
- Analize de sânge – verifică nivelul de electroliți, hormoni tiroidieni, markeri de inflamație sau anemie.
În funcție de rezultate, medicul poate recomanda modificări ale stilului de viață sau tratamente specifice (medicație antiaritmică, beta-blocante, sau în unele cazuri, proceduri precum ablația).
Palpitațiile și stilul de viață
De multe ori, o simplă ajustare a obiceiurilor zilnice poate reduce semnificativ episoadele de palpitații. Iată câteva sugestii practice:
- Redu consumul de cofeină și alcool, mai ales seara.
- Evită mesele foarte grele sau prea condimentate.
- Hidratează-te corespunzător, mai ales dacă faci sport sau lucrezi în condiții de căldură.
- Dorm suficient – lipsa de somn contribuie la stres și dezechilibre hormonale.
- Gestionează stresul prin meditație, yoga sau tehnici de respirație profundă.
- Renunță la fumat, care afectează direct sănătatea cardiovasculară.
Palpitațiile pot fi un răspuns natural al inimii în fața unor stimuli temporari, dar pot fi și un semnal de alarmă pentru afecțiuni mai complexe. Fii atent(ă) la contextul în care apar și la alte simptome asociate. Nu ignora semnalele corpului tău și programează un consult dacă palpitațiile persistă sau îți afectează calitatea vieții. Mai bine să previi, decât să tratezi.
Acest material are un caracter informativ și nu înlocuiește sfatul unui specialist.
