de Narcis Popescu Publicat la: 16.01.2016 19:30 Ultima actualizare: 16.01.2016 19:36
De multe ori in ultimii ani, in unele state membre ale UE, au aparut situatii in care democratia este aparenta si cand in realitate separatia puterilor in stat si egalitatea in drepturi au devenit chestiuni doar teoretice. Denumit iliberalism de teoreticieni, in practica am vazut la lucru acest concept in Ungaria, in 2010, cu Fidesz-ul lui Orban, apoi s-a manifestat la Bucuresti in 2012, cand coalitia USL a pus pe jar cancelariile europene prin tentativa ei brutala de acaparare totala a puterii, iar acum continua cu Polonia, unde masurile partidului de dreapta aflat la guvernare au determinat Comisia Europeana sa declanseze un mecanism de supraveghere a statului de drept.
Esecul politicilor in criza refugiatilor, contestarea spatiului Schengen, pericolul atentatelor teroriste, in si dincolo de granitele UE, sau Rusia putinista, sunt cativa dintre factorii care au discreditat increderea in Uniunea Europeana, permitand partidelor aflate la putere in unele state membre sa ia masuri de limitare a libertatilor civile si de crestere a autoritatii statului, dand nastere unui nou mod de exercitare a puterii: iliberalismul.
Vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a anuntat ca a lansat o ancheta fara precedent cu scopul de a stabili daca noile legi poloneze incalca regulile democratiei europene. Este vorba despre activarea, in premiera, a unui mecanism al UE privind statul de drept (Rule of Law Framework), initiat in 2014 de Comisia Europeana. Aceasta decizie vine ca urmare a unei noi legi adoptate de Polonia, in care sunt modificare regulile de vot cu majoritate calificata in cadrul Tribunalului Constitutional, instanta in care cinci judecatori noi au fost numiti de guvernul recent instalat. Guvernul conservator din Polonia a elaborat recent si un proiect de lege privind crearea unui Consiliu national care va coordona posturile publice de televiziune si radio, o initiativa ce a atras critici dure din partea Comisiei Europene si a organizatiilor pentru libertatea presei.
a”Aceasta este prima dintre cele trei etape ale procedurii de aparare a statului de drept, creata in martie 2014 de Comisia Europeana, dar care nu a mai fost utilizata pana acum. Mecanismul a fost instituit in 2014, in urma criticilor aduse Bruxelles-ului in legatura cu lipsa de reactie fata de unele derapaje ale Ungariei de la valorile democratice europene”, a explicat europarlamentarul Cristian Preda pentru gandul,?aratand totodata ca demersul guvernului polonez este „o tentativa de a creste puterea de decizie a celor 5 judecatori numiti de putere in cadrul Tribunalului Constitutional si de a forma un grup de blocaj”.
Cristian Preda mai aminteste o alta masura controversata a Poloniei, votata in graba in penultima zi a anului 2015, „care face sa expire cu efect imediat mandatele membrilor conducerii si consiliilor de supraveghere ale televiziunii si radioului publice, incredintand numirea noilor responsabili ministrului de finante din partidul de guvernamant Lege si Justitie (PiS)”.
Se repeta scenariul Romaniei din 2012. „Sa nu credem ca o singura institutie, cum este DNA-ul, poate garanta separatia puterilor in stat”
„Se repeta scenariul Romaniei din 2012”, considera Cristian Preda, care a adus in discutie faptul ca Romania a trecut prin momente similare cu Polonia, in care valorile democratiei erau amenintate, si a rememorat cum „in 2012, guvernul Ponta a adoptat o Ordonanta de Urgenta, prin care se retragea Curtii Constitutionale abilitatea de a aviza hotararile Parlamentului. Ordonanta respectiva facea ca suspendarea presedintelui Traian Basescu sa fie mai simpla”.
a”Era un joc prin care se cauta neutralizarea oricarei instante ce s-ar fi putut opune USL-ului. Singura diferenta dintre Romania – 2012 si Polonia – 2015 este data de faptul ca atunci un guvern de stanga, USL si tandemul Ponta-Antonescu, a avut aceasta initiativa de consolidare a puterii, iar astazi in Polonia asistam la un guvern de dreapta care aplica acelasi algoritm”, explica europarlamentarul Cristian Preda, pentru gandul.
Tot in 2012, USL-ul a revocat presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si pe Avocatul Poporului.
Posibilitatea ca Romania sa fie amenintata in viitorul apropiat de monopolul unui singur partid este un scenariu plauzibil, considera Cristian Parvulescu. „In tari cum este Romania democratia este fragila. Sa nu credem ca o singura institutie, cum este DNA-ul, poate garanta respectarea libertatilor si separatia puterilor in stat, adica o democratie reala si functionala. La fel, nici simpla apartenenta la Uniunea Europeana nu ne poate asigura o traiectorie politica care sa ne apropie de valorile democratiilor vestice. Este nevoie de o participare masiva a romanilor la exercitiul democratiei”, spune Parvulescu.
Iliberalismul. De la Rusia si Turcia, in UE, la Ungaria si Polonia
Iliberalismul este un termen care a fost folosit pentru prima data in 1997 de jurnalistul american Faared Zakaria, in definirea democratiilor din lume unde, cu toate ca statul isi asuma respectarea libertatilor si a valorilor liberalismului clasic, democratia este aparenta. In realitate, separatia puterilor in stat, egalitatea in drepturi sau libertatea informatiei sunt chestiuni? teoretice.
Acest concept a fost readus in discutie in Europa de azi si „pare reanimat de evenimentele politice din ultimul timp din tari precum Ungaria sau Polonia unde echilibrul democratic, separarea puterilor in stat sau respectarea valorilor europene au devenit chestiuni discutabile”, explica pentru gandul politologul Cristian Parvulescu.
Conform acestui model, statul de drept este subordonat unui sistem monopartid. La fel ca in Rusia, ungurii pot vota in continuare, cetatenii pot protesta si presa privata il poate critica pe premier, dar aceasta este o falsa democratie. Institutiile statului, tribunalele si radioteleviziunea publica sunt in mainile partidului de guvernamant.
„Sabloanele contemporane cu cea mai mare notorietate, care au servit …
