Duminică, de sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, considerat creştinătorul neamului românesc, aproape un milion de români îşi serbează onomastica, potrivit datelor Serviciului de Evidenţă a Persoanelor.
Conform evidenţelor oficiale, peste 550.000 de bărbaţi poartă numele Andrei sau alte forme derivate, iar numărul femeilor cu nume inspirate de sfânt depăşeşte 438.000. Dintre bărbaţi, 516.000 se numesc Andrei, iar aproape 350.000 de femei poartă numele Andreea. Alte forme masculine frecvente sunt Andréas, Andreas și Andreaş, în timp ce la femei numele Andra ocupă locul secund. Statisticile consemnează şi cazuri rare, precum o singură persoană numită Ondraş şi şapte cu numele Andrusca sau Andruşca.
Sărbătoarea Sfântului Andrei este însoţită tradiţional de numeroase obiceiuri populare, multe dintre ele cu rădăcini precreştine. În noaptea de 29 spre 30 noiembrie, considerată una “magică”, folclorul românesc vorbeşte despre apariţia strigoilor, farmece şi practici de aflare a ursitului.
Gospodinele obişnuiesc să ungă uşile, ferestrele şi grajdurile cu usturoi zdrobit, pentru a alunga spiritele rele. Usturoiul sfinţit este păstrat apoi tot anul, fiind folosit ca protecţie, leac pentru boli sau talisman pentru noroc în dragoste. Alte metode de protejare a casei includ împrăştierea firimiturilor de pâine în curte şi aprinderea candelelor lângă icoane. Animalele sunt şi ele ocrotite prin adăugarea în hrană a busuiocului sfinţit şi a agheasmei.
Printre tradiţiile specifice se numără şi “descântatul” droburilor de sare, îngropate sub grajd şi scoase la suprafaţă de Sfântul Gheorghe, fiind folosite pentru protejarea animalelor. Oamenii aduc în casă crenguţe de vişin pentru a vedea dacă înfloresc până la Crăciun, semn al unui an îmbelşugat, sau seamănă grâu în vase mici. În unele zone se folosesc 12 cepe, câte una pentru fiecare lună, pentru a prevedea vremea.
Fetele care îşi doresc să-şi afle ursitul pun busuioc sfinţit sub pernă, privesc prin apă “neîncepută” sau folosesc ritualuri tradiţionale cu ulcica. În anumite regiuni există credinţa că ursitul poate fi văzut între două oglinzi, la lumina unei lumânări.
Folclorul mai consemnează şi credinţa că, în noaptea Sfântului Andrei, lupii ar căpăta puteri supranaturale şi chiar ar putea vorbi. Cei care îi aud ar afla secrete teribile, însă riscul este mare, pentru că ar fi urmăriţi şi transformaţi în vârcolaci. Pentru protecția animalelor se confecționează cruci din ceară de albine, iar gospodarii evită orice activitate pentru a nu atrage primejdia asupra vitelor.
Tradiția mai spune că femeile nu mai torc şi nu mai ţes până la Crăciun pentru a nu atrage mânia Maicii Domnului. În plus, vremea din noaptea de 29 spre 30 noiembrie este urmărită cu atenție: dacă este senin și cald, iarna ar urma să fie blândă, în timp ce cerul întunecat, precipitaţiile şi luna plină sunt considerate semne ale unei ierni grele, cu troiene.
NEWS 2.0
www.news20.ro
