Ursula von der Leyen și Donald Trump. Credit foto: White House / Zuma Press / Profimedia
Sâmbătă, când Nicolas Maduro a fost capturat, Kirill Dmitriev, negociatorul lui Vladimir Putin la Casa Albă, și-a subliniat îngrijorările: odată cu adăugarea Venezuelei, Statele Unite controlează acum 20% din producția globală de petrol, scrie ziarul italian Corriere Della Sera, preluat de Rador Radio România.
„O putere enormă”, a remarcat Dmitriev. Rușii nu sunt nemulțumiți de acest lucru, deoarece au propria lor idee despre direcția în care Statele Unite ar putea direcționa această influență: nu către Moscova, care își controlează propriile resurse energetice, ci către capitalele europene.
Și, deși acest lucru poate fi parțial adevărat pentru petrol, cu siguranță este mai mult adevărat pentru gazele naturale.
UE a schimbat o dependență cu alta
Uniunea Europeană s-a străduit să se elibereze de dependența de Rusia pentru gazele naturale în ultimii ani; dar puțini dintre liderii săi și-ar fi imaginat că noul furnizor strategic, Statele Unite, s-ar dovedi atât de incomod atât de curând, notează cunoscutul ziar italian
Încercarea lui Trump de a anexa Groenlanda, poate cu o acțiune similară cu cea a lui Putin în Crimeea în 2014, nu mai este doar o posibilitate. El însuși și-a anunțat intențiile. Pentru prima dată, un astfel de act ar fi comis împotriva unei regiuni a Uniunii Europene, de mâna unui aliat.
În cazul Crimeii, Europa a răspuns cu un val inițial de sancțiuni împotriva lui Putin. Dar ce ar putea face în fața lui Trump? Bineînțeles, dependențele Europei de Statele Unite sunt multiple: securitate, acces la piață și tehnologie.
Însă, dependența energetică, deși până acum secundară, devine cea mai presantă și periculoasă. Astăzi, Uniunea Europeană are nevoie de gaze naturale americane, mai mult sau mai puțin la fel de mult cum avea nevoie de cele ale Moscovei în urmă cu patru sau cinci ani.
Americanii au cui altcuiva să vândă
Cantitățile de gaz lichefiat american din Europa sunt mai mici decât cele livrate prin conducte din Rusia în 2021; dar puterea Casei Albe de a crește facturile la încălzire și electricitate pe Bătrânul Continent prin reducerea ofertei este similară cu cea a Kremlinului de atunci.
În 2022, Europa s-a confruntat cu o criză energetică în momentul în care Putin a început să folosească gazele naturale ca armă, încercând să forțeze Europa să înceteze sprijinul acordat Ucrainei.
Șantajul a eșuat, parțial pentru că alți furnizori, în principal americanii, au intervenit.
În ianuarie 2022, Rusia era principalul furnizor al Europei, cu aproximativ 2,6 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe săptămână, potrivit think tank-ului Bruegel. Astăzi, Moscova a dispărut practic de pe piețele europene.
Între timp, vânzările de gaze naturale lichefiate (GNL) către Uniunea Europeană au crescut de la 1 la 2,9 miliarde de metri cubi pe lună, America reprezentând 60% din total. Între 2021 și 2025, livrările către SUA au explodat de la 1 la aproape 8 miliarde de metri cubi pe lună.
Dar furnizorii americani își pot vinde tot produsul către centrale electrice din Statele Unite sau către clienți asiatici: nu sunt la fel de dependenți de Europa pe cât este Europa de ei. Și este un detaliu care ar putea trece chiar neobservat, dacă Trump nu ar părea hotărât să impună noi umilințe Europei înseși.
