Guvernul vine cu explicații, duminică, după mai bine de o săptămână în care atât contribuabilii, cât și o parte din autoriățile locale și-au exprimat nemulțumurile odată cu creștere impozitelor locale impusă de premierul Ilie Bolojan. Executivul spune că majorarea taxelor pe clădiri, terenuri și autovehicule va duce, în medie, la creșteri de 70–80% pentru cetățeni și la venituri suplimentare estimate la 3,7 miliarde de lei în 2026.
Guvernul afirmă că reforma era inevitabilă, arătând trei motive pentru care se impunea aceasta. Potrivit sursei citate, România avea una dintre cele mai scăzute ponderi ale veniturilor din impozitarea proprietăților din Uniunea Europeană, de 0,55% din PIB, față de o medie UE de 1,85%.
În plus, peste o treime din impozite nu erau încasate, iar valorile de calcul nu mai reflectau realitatea economică, mai spune Executivul.
„Existau disproporții majore în impozite de la o localitate la alta. Valoarea impozitelor nu ținea cont de valoarea de piață a clădirii în cazul persoanelor fizice. Gradul de încasare era redus și impozitele nu erau actualizate cu rata inflației”, acesta fiind al treilea motiv, potrivit reprezentanților Guvernului.
De asemnea, Executivul mai susține că birurile vechi duceau la „creşterea sumelor transferate de la bugetul național către autoritățile locale. Nu mai puteam continua în felul acesta”.
„Lipsa reformei ar fi dus la pierderea de fonduri europene”
Conform sursei citate, lipsa reformei ar fi pus în pericol fondurile europene, inclusiv cererile de plată 4 și 5 din PNRR, estimate între 300 și 500 de milioane de euro, și ar fi adâncit dezechilibrele bugetare la nivel local.
Guvernul a precizat că reforma impozitării proprietății a fost asumată în perioada 2021-2022 prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru reducerea deficitului bugetar, însă „mai multe echipe guvernamentale” au amânat punerea în aplicare.
„Este prevăzută și în angajamentul asumat de Guvernul României în decembrie 2024, aprobat în ianuarie 2025 de către Comisia Europeană”, a spus Guvernul, referindu-se la perioada în care Marcel Ciolacu era premier.
Măsurile care au fost decise de Guvern au intrat în vigoare cu întârziere, ca urmare a deciziilor Curții Constituționale din luna decembrie, a atacurilor formulate de opoziție și a procedurilor legale subsecvente, mai afirmă Guvernul, lucruri care au întârziat depunerea cererii de plată numărul 4, precum și încasarea fondurilor europene.
„Consiliile locale pot majora impozitele și taxele locale chiar și cu până la 100%”
Executivul conduse de Ilie Bolojan a explicat că cea mai importantă modificare vizează baza de impozitare a clădirilor și terenurilor, care a fost actualizată cu aproximativ 70%, până la o valoare de referință de 2.677 lei/mp (circa 535 euro/mp).
Guvernul precizează că această etapă este una tranzitorie, urmând ca, de la 1 ianuarie 2027, impozitarea să se facă în funcție de valoarea de piață a proprietăților, inclusiv pentru persoanele fizice.
Totodată, au fost eliminate reducerile aplicate până acum în funcție de vechimea clădirii sau de tipul acesteia, ceea ce explică de ce, în unele cazuri, impozitul poate crește peste media de 70%.
Guvernul mai afirmă că autoritățile locale păstrează competența de a stabili cotele de impozitare, însă nu mai mici decât cele din 2025, iar consiliile locale pot majora impozitele și taxele locale chiar și cu până la 100%, față de limita anterioară de 50%.
Care va fi impactul bugetar
Aplicarea noilor reguli va aduce, potrivit estimărilor înaintate de Guvernului, o creștere a veniturilor din impozitele pe proprietate cu peste 30% față de anul trecut, astfel:
- +1,42 miliarde lei din impozitele pe clădiri,
- +1,09 miliarde lei din impozitele pe terenuri,
- +1,18 miliarde lei din impozitele pe autoturisme și alte mijloace de transport.
Executivul a subliniaat că aceste sume rămân integral la bugetele locale, în condițiile în care bugetul de stat nu mai poate susține transferuri suplimentare din cauza deficitului bugetar.
Mașinile, taxate în funcție de poluare
În cazul autoturismelor, sistemul de impozitare bazat pe capacitatea cilindrică a fost păstrat, însă valorile aplicate fiecărei fracțiuni de 200 centimetri cubi au fost majorate și diferențiate în funcție de norma de poluare Euro. Astfel, mașinile mai vechi și mai poluante vor plăti impozite mai mari, în timp ce vehiculele cu norme Euro recente vor avea creșteri mai temperate, a explicat Guvernul.
Pentru autoturismele hibride, Guvernul a precizat că simpla încadrare în categoria „hibrid” nu mai este suficientă pentru facilitățile fiscale. Conform cerințelor PNRR, avantajele se aplică doar vehiculelor cu emisii sub 50 g CO₂/km.
Executivul a admis că aplicarea măsurilor a fost afectată de întârzieri și disfuncționalități, inclusiv erori de calcul și probleme tehnice la platforma ghișeul.ro, generate de calendarul comprimat și de deciziile Curții Constituționale.
Autoritățile susțin că lucrează în prezent la remedierea acestor probleme.
Știre în curs de actualizare.
