Polarizarea este cuvântul dureros al lumii de azi. Oamenii sunt împărțiți, în opinii și credințe, fie că trăiesc în SUA, în UE, dar și într-o țară mică, precum Republica Moldova. Aici, cu cât ești mai aproape de granița cu România ești mai european și viceversa. Ca și cum UE ar fi un astru ascuns, a cărui frecvență atrage cu condiția să o poți simți și geografic.
- Prin apropierea de România, moldovenii din localitățile de graniță cunosc indirect viața de cetățean european, iar mulți și-o doresc și acasă, nu doar când trec Prutul. Este și cazul a două familii din Zagarancea, care ne-au povestit ce așteptări au de la o posibilă aderare la UE a țării lor.
- Un reportaj HotNews realizat înaintea alegerilor de anul trecut arată, însă, că în capătul celălalt al Republicii Moldova, în satele de graniță cu Ucraina speranțele se agață mai mult de Rusia, unde „există totul”, în timp ce în UE „e pustiu”.
Mai aproape Iașiul decât Chișinăul
Pentru mulți moldoveni aflați cel mai aproape de hotarul cu UE, adică la granița cu țara România, Rusia este departe, și pe hartă, dar mai ales în traiul lor de zi cu zi.
Comuna Zagarancea, din raionul Ungheni, se află la distanța de doar aproximativ 40 de kilometri de Iași. Capitala țării, Chișinău, este mult mai departe, la peste 120 de kilometri.
Are trei sate – Zagarancea, Semeni și Elizavetovca, în care trăiesc în total 2.905 de locuitori.
În comună s-au făcut investiții prin programele naționale precum Satul European, Fondul Național de Mediu și Programul Europa este Acasă, UNWomen, finanțate cu bani europeni. Potrivit autorităților locale, suma totală a investițiilor în perioada 2021-2025 este de aproximativ 16 milioane lei moldovenești, echivalentul a peste 810.000 de euro.
Vizitele în România
Hotnews a mers la două familii din localitatea Zgarancea. Cum trăiesc moldovenii de la hotarul cu Uniunea Europeană?
Vitalie Scripcaru a fost 30 de ani profesor de muzică și, în ultimii câțiva ani, conduce Centrul Cultural din Zagarancea. Acesta învață nu doar copii, ci organizează și evenimente pentru persoanele de vârsta a treia.
Vitalie spune că are o familie bogată: soția, fiica, ginerele și cei doi nepoți pe care îi adoră.
Am prins familia într-o zi de duminică de la sfârșitul lunii decembrie. În așteptarea nepoților, soția Angela face curat prin ogradă, iar Vitalie pregătește lemne ca să facă foc în sobă. Când ceaiul este gata iar pe masă au ajuns și dulciurile preferate, familia Scripcaru se adună și face planuri pentru weekendul viitor.
Avantajul non-UE, TVA returnată
Au cumpărat recent un televizor, dar vor să mai cumpere unul. Iar de obicei aceste achiziții le fac din România.
„Eu mai degrabă ajung la Iași, decât unul din Călărași, pentru că Ungheniul este pe malul Prutului. Am luat un televizor din România, de la Iași, din motivul că prețul este mai convenabil, se mai întoarce și TVA, niște bănuți înapoi”, ne spune Vitalie Scripcaru.
Bărbatul se referă la regula „Tax Free”, care permite cetățenilor nestabiliți în UE să primească înapoi valoarea TVA aferentă bunurilor pe care le-au cumparat din România, dar și din în alte țări UE, și le iau acasă. Conceptul nu poate fi folosit pentru servicii, iar bunurile trebuie cumpărate din magazine autorizate.
Sigla Tax Free se regăsește în magazine, iar valoarea bunurilor pentru care se solicită restituirea TVA trebuie să fie de minim 175 euro, inclusiv TVA.
Primii kilometri de autostradă din Republica Moldova, construiți de România
Iașiul este aproape, dar va fi și mai aproape, pentru că România construiește, cu fonduri din Programul SAFE, primii kilometri de autostradă din Republica Moldova. Este vorba de ultimul tronson de 15,5 kilometri al Autostrăzii Unirii, care va lega localitățile Târgu Neamț – Iași – Ungheni.
La frontieră se va construi un pod peste Prut, parte din autostradă, care va uni localitățile Zagarancea şi comuna Golăeşti din judeţul Iaşi.
Noul pod va avea câte două benzi și trotuare pentru pietoni. Lungimea lui va fi de peste 260 de metri, iar lățimea inițială de 13 metri. Ulterior podul va fi lărgit la 25 de metri.
Vor fi amenajate drumuri de legătură de câte un kilometru atât în stânga, cât și în dreapta Prutului. Se preconizează că noul pod peste Prut va putea fi folosit începând cu toamna lui 2026.
Valoarea proiectului este de 30 de milioane de euro, din care 16,4 milioane este contribuţia Uniunii Europene.
„În comparație, cum la moment mergem pe la Sculeni, durează 30 de minute, mai stai în vamă o oră-două, în funcție de flux, de lună și zi, dar când podul respectiv va fi gata, noi deja în centrul Iașiului vom ajunge în 20 de minute”, spune Vitalie.
Plecați la muncă în Europa, dar și în Rusia
Vitalie crede că dacă țara sa va intra în UE, mulți locuitori plecați în străinătate pentru un trai mai bun, se vor întoarce să-și facă un rost acasă. Recensământul din 2004, număra în comuna Zagarancea 3.300 de locuitori; în prezent au mai rămas puțin peste 2.900.
„Dacă luăm mahalaua noastră, mulți sunt plecați peste hotare, în Europa, sunt și cei plecați în Rusia, își fac cumva banii de toate zilele. În contextul situației care a fost creată la noi în țară pe parcursul anilor, de la independență încoace, să știți că nu a fost chiar așa de bine de trăit. În ultimii ani simțim și noi beneficiu”, spune Vitalie.
Cristina, fiica lui, povestește că a lucrat, până să intre în concediul de creștere a copilului, la Primărie, în cadrul unui proiect finanțat prin fonduri europene. „Gânduri nu am avut să plecăm, vrem să trăim în țară, vrem să lucrăm în țară, să ne creștem copii aici”, declară tânăra.
„Eu îmi văd viitorul tot acasă”
După timpul petrecut cu familia Scripcaru, mergem într-un sat vecin, în aceeași comună. La Semeni, ne așteaptă familia Cimpoeș: mama Maria și doi copii ai săi, Rafael și Tatiana.
Este duminica și aproape toată familia e acasă; doar feciorul cel mai mare e la Chișinău, unde studiază Medicina.
De 18 ani, Maria este asistentă medicală la spitalul raional Ungheni, după ce a absolvit Colegiului de medicină din același oraș. „Iubesc profesia, o fac cu dăruire și empatie față de orice om în suferință”, spune Maria.
Rafael frecventează cercul de dans „Unghenenii”, iar Tatiana cântă la pian.
„Mie îmi place să dansez, să promovez tradițiile Republicii Moldova, ale poporului nostru. Am plecat în România, cu diferite concursuri, acolo am văzut o țară mai dezvoltată decât noi cu mult”, a explicat Rafael.
„Eu îmi văd viitorul tot acasă”, spune și Tatiana, care face și ea dans popular.
Mama lor, Maria, spune că, prin activitățile artistice ale copiilor, ajunge des în România și vorbește despre renovarea Palatului de Cultură Ungheni, „care este un beneficiu pentru copii ca să aibă condiții mai bune”.
Ea enumeră mai multe proiecte realizate cu ajutorul fondurilor UE, dar spune că și Moldova are ce să ofere comunității.
„Oamenii frumoși și la chip, și la suflet, cât și valorile pe care le deținem și le păstrăm”, spune locuitoarea din Zagarancea.
Cealaltă variantă: UE „nu are nimic, e un pustiu”
„Visul european” se estompează însă, pe măsură ce te apropii de capătul celălalt al țării, după cum a arătat un reportaj HotNews, în toamna anului trecut, înainte de alegerile parlamentare.
Jurnaliștii au mers atunci în satul Naslavcea, situat în nordul țării, la granița cu Ucraina. Aflată la peste 200 kilometri de Chișinău, pe malul Nistrului, localitatea are mai puțin de 800 de oameni, care vorbesc aproape exclusiv limba rusă.
Am vorbit atunci cu oamenii care au rude atât în Rusia, cât și în Ucraina vecină.
„Dacă vedeți că un vecin e sărac, iar altul trăiește bine, are tot ce-i trebuie. La cine veți merge?”, ne-a întrebat o localnică pe care am întrebat-o despre Uniunea Europeană. În viziunea femeii însă, vecinul bogat este Rusia, unde „există totul”.
Despre UE, localnica a spus că „nu are nimic, e un pustiu”.
„Geografie, ce ai cu mine?”
O altă femeie din sat le-a răspuns jurnaliștilor atunci că „nu are nimic împotriva Uniunii Europene”, dar alege Rusia: „Eu sunt pentru pace și pentru Uniunea Sovietică”.
Aici suntem departe de granița cu România și de planeta invizibilă, dar prosperă, a UE. Harta nu ține cu acești oameni.
„Geografie, ce ai cu mine?”. Așa au scris, pe ziduri, cu mai mulți ani în urmă protestatarii turci, sătui de ceea ce ei numesc o societate nedemocratică și, în fond, lipsită de prosperitate. Este exact ceea ce-și doresc și moldovenii.
Acest articol a fost realizat în cadrul programului EUNEIGHBOURS EAST. Finanțat de Uniunea Europeană.
