Unul dintre cei mai cunoscuți bancheri din Ucraina, Alexander Adarich, cu dublă cetățenie, română și ucraineană, a murit după ce a căzut de la fereastra unui imobil de la etajul al patrulea, la Milano. Autoritățile italiene investighează cazul ca omor, în contextul în care există suspiciuni că bărbatul a fost aruncat pe fereastră după ce era deja mort, relatează ziarul italian Corriere della Sera.
Alexander Adarich avea 54 de ani, era născut la Pavlohrad, lângă Dnipro, și deținea dublă cetățenie, ucraineană și română. În 2006, fusese inclus pe lista celor mai buni 100 de manageri din Ucraina.
Poliția anchetează un posibil omor și încearcă să reconstituie deplasările victimei în Milano, precum și să identifice persoanele care se aflau cu acesta în apartamentul în care era cazat.
Potrivit anchetatorilor, un portar al clădirii a declarat că, imediat după ce Adarich a căzut de la fereastră, a văzut un bărbat misterios care a apărut în zonă, a coborât în curte și s-a apropiat de victimă, întrebând în limba engleză „Ce s-a întâmplat?”, după care a dispărut. De asemenea, anchetatorii susțin că mai multe persoane s-au aflat în apartament până cu câteva minute înainte de incident.
Ipoteza anchetatorilor, deși confirmarea finală așteaptă rezultatele autopsiei, este că cineva a înscenat o sinucidere pentru a încerca să acopere urmele unei crime.
În apartament au fost găsite mai multe documente, cu alte cetățenii, dar cu fotografia și identitatea victimei. Cei care au pus la cale înscenarea fie le-au lăsat acolo intenționat, fie au uitat să le ia.
Anchetatorii au reușit să o identifice pe soția victimei, însă aceasta nu a adus, până acum, elemente noi care să completeze puzzle-ul. Traseul lui Alexander Adarich este însă cert: a ajuns la Milano (oraș în care nu mai fusese niciodată) dimineața și urma să plece în aceeași seară. Cu toate acestea, apartamentul Airbnb nu pare să fi fost închiriat (pentru perioada 22–24) pe numele său.
Suspiciunea este că bărbatul de 54 de ani a fost chemat la o întâlnire cu alte persoane și, posibil, pentru a încheia o tranzacție.
Deocamdată, sunt excluse ipoteze precum traficul de droguri sau fraudele clasice de tip „țeapă” (vânzarea de bijuterii ori ceasuri în schimbul unor bancnote false), iar scenariul analizat este considerat unul mult mai grav.
Ascensiune rapidă în sistemul bancar ucrainean
Adarich a fost proprietarul Fidobank în perioada 2012–2020, o bancă comercială ucraineană formată în urma achiziției SEB Bank, filială a unui grup suedez, cumpărată de companii afiliate bărbatului de 54 de ani. Sub conducerea sa, a fost ulterior preluat și un alt mare grup financiar, Erste Bank Ucraina.
Alexander Adarich și-a început cariera în 1993, la sucursala PrivatBank din Pavlohrad, ajungând în cele din urmă director adjunct al celei mai mari filiale regionale a băncii, din Harkiv. În 2002, s-a alăturat UkrSibbank, unde a ocupat funcția de președinte al consiliului de administrație între 2002 și 2006, după ce anterior fusese vicepreședinte. Sub conducerea sa, instituția s-a transformat dintr-o bancă regională într-un important grup național, specializat pe piața obligațiunilor.
În aceiași ani (2006), au apărut online urme ale unor acorduri din domeniul tranzacțiilor comerciale între Alexander Adarich, în calitate de CEO al UkrSibbank, și gigantul bancar BNP Paribas.
A urmat apoi mutarea la „Fidobank”, care a dus la „relocarea” companiilor sale în Cipru. Însă sectorul de trading și investiții a cunoscut și eșecuri. Printre acestea, implicarea într-o presupusă delapidare de 420 de milioane de grivne (aproximativ 8 milioane de euro), prin vânzarea unor investiții cu obligațiuni „umflate”. Ulterior, Fidobank a fost lichidată de guvernul ucrainean.
După aceea, urmele lui Adarich și ale familiei sale reapăruseră în companii înregistrate în Luxemburg și în alte paradisuri offshore, dar și în interese economice în zona portuară a Odesei. Ce căuta o figură de un asemenea calibru la Milano, posibil pentru a încheia o tranzacție într-un cadru mai puțin „instituțional”, rămâne un mister. La fel și profilul victimei, ascensiunea sa rapidă până la cele mai înalte niveluri și mutările ulterioare din afara Ucrainei, tocmai în anii cei mai tensionați ai războiului cu Rusia.
