Arhitecta Alina Vîlcu: „Destul de puțini realizează ca o experiență blândă, optimistă și umană este crucială în procesul de vindecare și astfel multe clinici și spitale se rezumă la a renova spațiile folosind culori stridente sau lumină rece.”

Știri din aceeași categorie

DISTRIBUIE!

După decenii în care între „spital” și „spațiul alb, steril, rece” am pus semnul egal, astăzi am ajuns să mergem la doctor și să ne surprindem că admirăm pereții. La propriu. Clinicile, cabinetele medicale sunt mai atent amenajate, vedem combinații de texturi și culori, nu mai e totul tern și impersonal. Într-un interviu sincer și foarte explicit, arhitecta Alina Vîlcu povestește cum am ajuns aici, la intersecția dintre construcție, design, medicină și emoții.

Pe lângă multe alte lucruri pe care le face, Alina Vîlcu amenajează clinici. O face cu atenția și dedicarea omului care și-a găsit vocația, nu numai ocupația și are alături, la studioul ei de arhitectură și design – Pianoterra -, o echipă cu care constuiește, la propriu, planuri de la prima cărămidă.
Dă cabinetelor medicale un aer prietenos și sigur, se gândește la nevoile personalului sanitar și le suprapune peste cele ale pacienților. Analizează unghiurile din care vine lumina – explică mai jos de ce „lumina este cel mai puternic modelator al stării noastre interioare emoționale și cognitive” -, se gândește cât de sus sau jos trebuie să fie biroul de la recepția unei clinici, privește mult în jur, la natură și mereu are în cap, când planifică amenajarea sau redesignul unui spațiu medical, un gând: face un loc unde oamenii vin să se facă bine, dar să se și simtă bine. Deopotrivă pacienți, medici și asistente. Cum ajunge un arhitect să aducă un strop de imaginație acolo unde oamenii vin mânați de probleme și care i s-a părut cel mai provocator proiect de amenajare de până acum, aflați în continuare.

Hotnews: În ultimii ani, spațiile medicale au început să arate radical diferit față de imaginea clasică de „alb, steril, impersonal”. Ce s-a schimbat, de fapt, în piața medicală?

Alina Vîlcu: Cred că ne subscriem unei tendințe globale, în care atât pacienții, cât și medicii privesc medicina și actul medical diferit; avem înțelegerea comună că sănătatea este un sistem mult mai complex, reglat de partea noastra emoțională, care la randul ei este influențată de relația medic / pacient. Vindecarea nu vine numai din medicamente și iată că ne întoarcem la primul medic holist, și anume Hipocrate, care spune „nu există boli, ci bolnavi”. Ne întoarcem către umanitatea din noi, care își găsește vindecarea în spații „personale și pline de viață”.

Cum a devenit designul un subiect strategic pentru clinicile private și nu doar o chestiune estetică?

Cred ca leaderii de piață cu viziune au realizat ca succesul comercial este în directă legatură cu experiența pacientului în spațiu fizic al clinicii; iar experiența nu înseamnă numai consultația din cabinet: vorbim de prima impresie creată de zona de recepție, de zona de așteptare sau de însăși fluxul oamenilor prin spațiu. Pe de alta parte, spațiul fizic al clinici este un teritoriu de manifestare a arhitecturii de brand, ceea ce face ca anumite branduri să fie memorabile, unice și relevante. Personal, apreciez foarte mult clienții Pianoterra care înțeleg și promovează această sinergie.

Observați o schimbare de mentalitate la nivelul investitorilor din zona medicală și wellbeing în România?

În primul rând, observ în ultimii ani o creștere și o diversificare a pieței, ceea ce mi se pare îmbucurător, pentru că, cu cât piața este mai competitivă, cu atât outcome-ul pentru consumator este mai valoros; noi avem clienti de la companii mari, cum e Regina Maria, pana la mici antreprenori în domeniul medical. Respect foarte mult medicii și la rândul meu sunt într-un proces de autoeducare continuă pe wellbeing și sănătate și îi respect și mai mult pe cei care se autoeduca în antreprenoriat. Am avut câteva colaborări cu clinici foarte mici, nu toate din București, deținute de medici, care la rândul lor dau și consultații. Deci da, este o schimbare, în sensul în care medicii devin mai conștienți de partea de antreprenoriat (brand, marketing, comercial), iar investitorii „laici” devin mai educați în ceea ce privește partea medicală.

Regina Maria este rețeaua cu care Pianoterra a dezvoltat niște proiecte de mare anvergură. Imaginea aceasta este de la centrul Ponderas.

Ce ne spun datele internaționale despre legătura dintre spațiul medical și experiența pacientului? Cât de mult urmează România trendurile din afară ?

Cercetările internaționale demonstrează în mod consistent că design-ul spațiilor medicale influențează semnificativ experiența pacientului și astfel rezultatele clinice, prin factori precum organizarea spațiului, accesul la lumină naturală, prezența naturii sau a elementelor naturale, culorile și materialele folosite, reducerea zgomotului și creșterea intimității. Un exemplu de măiestrie este pentru mine acest exemplu: Foster + Partners – unde fiecare decizie de design a fost atent studiată din punct de vedere al influenței asupra stării emoționale a pacientului.
Cât de mult urmează România… hmm… greu de spus, pentru că nu pot pune zona publica și zona privată în aceeași comparație. Din păcate, destul de puțini realizează ca o experiență blândă, optimistă și umană este crucială în experiența de vindecare și astfel multe clinici și spitale se rezumă la a renova spațiile folosind culori stridente sau lumină rece.

Există elemente de design care pot reduce anxietatea înaintea unui consult sau a unei proceduri?

Clar! Cel mai important și studiat este lumina. Lumina este cel mai puternic modelator al stării noastre interioare emoționale și cognitive. Nu numai intensitatea și temperatura, ci și direcția de unde vine lumina.

Ce rol joacă lumina naturală, materialele, cromatica sau acustica în percepția actului medical?

Toate au un rol important, însă nu individual, ele lucrează împreună. Aici este măiestria designerului și deschiderea clientului de a gestiona lumina, culorile, materialele potrivite pentru a creea o anume stare.

Putem vorbi despre design ca despre un „al doilea medic”, care lucrează în paralel cu actul medical, la starea psiho-emoțională a pacientului

M-aș hazarda să spun asta, mai ales că am un imens respect pentru medici; cred că dacă nu aș fi architect, aș fi medic. Deci nu. Design-ul nu este vindecător, designul de calitate doar te invită subtil să te relaxezi și astfel să lași propria inteligență interioară, adica sistemul parasimpatic, să reglaze funcțiile interne.

Cum se construiește încrederea pacientului prin spațiu, nu doar prin reputația medicului?

Clar și chiar de la prima interacțiune. De aceea noi acordăm o atenție sporită zonelor de recepție, pentru a le face prietenoase, deschise, sincere, dar fără să pierdem din vedere experiența celor care lucrează acolo. Pentru că zâmbetul și tonul vocii lor poate fi chiar acel mic lucru de care un pacient are nevoie când intră în spital.

Recepția trebuie să fie un loc primitor, care să nu intimideze pacienții.

Cum se traduce povestea unui brand medical în arhitectură și design interior? Care e procesul de creație în acest segment ? Arhitectul gândește și prin experiențele lui de pacient? La Pianoterra cum lucrați cu un client din această zonă ?

Cred că la noi lucrurile se întâmplă un pic atipic pentru că eu vin cu o expertiză din zona de publicitate și branding și astfel îmi este facil să înțeleg ce înseamnă o poziționare de brand, să înțeleg diferența între brand values și brand attributes, și cum se traduc ele în brand architecture. Am infuzat asta și către colegii mei și în momentul acesta toți avem o înțelegere comună asupra faptului că spațiul medical este doar un alt teritoriu de comunicare, de interacțiune brand – consumator. Procesul este simplu: pornim de la un brief de la client, pe care îl explorăm și facem narrow down până când ajungem la acele valori cheie ce pot fi declinate în narativul de design.

Ce riscuri apar atunci când designul este decuplat de identitatea și valorile clinicii?

Își pierde unicitatea și poate chiar relevanța pentru pacient.

Cum ajută designul la diferențiere într-o piață medicală din ce în ce mai competitivă?

Coagulează o experiență unică în spațiu.

Aveți exemple de clinici care au reușit să devină recognoscibile tocmai prin experiența oferită în spațiu?

Fără falsă modestie aș zice că da : policlinica E. Grigorescu Regina Maria din Cluj, Spitalul Ponderas și Clinica Sphera din București.

Cum influențează spațiul de lucru starea de bine a personalului medical?

Aici lucrurile sunt mai complicate decât cu pacienții pentru că nu este importantă numai rezolvarea unor fluxuri și soluții care să facă procesul mai ușor, dar este crucială crearea unei culturi organizaționale bazată pe același valori de brand.

Se reflectă designul interior în eficiența și productivitatea echipelor medicale?

Da, mai ales că se optimizează multe procese ce țin de circuite.

Ce greșeli apar frecvent atunci când designul este gândit exclusiv pentru pacient, ignorând personalul?

Aaah… asta cred că este cea mai mare capcană: să ignori personalul. Dacă faci asta, ai toate șansele să obții spații frumoase și moarte; spații în care oamenii să nu poată veni cu bucurie la muncă.

Poate arhitectura contribui la retenția medicilor și a personalului medical?

Fără discuție, mai ales dacă vorbim de oameni care petrec mult timp în aceste spații și ele devin identitare pentru ei. Dacă oamenii care lucrează acolo se simt confortabil, zic că nu este puțin lucru și asta contribuie la decizia de a rămâne sau nu.

Cum arată un spațiu medical care susține o cultură organizațională sănătoasă?

Luminos, deschis, structurat, deloc instituțional. Uman.

Care sunt cele mai importante tendințe internaționale în designul spațiilor medicale în acest moment?

Integrarea naturii, exteriorului, luminii naturale și a suprafețelor naturale.

Cum se integrează tehnologia în design fără a crea un mediu rece sau intimidant?

Foarte simplu: discret, înconjurată de texturi naturale.

Ce modele internaționale v-au influențat direct munca în ultimii ani?

Am spus mai sus de Foster and Partners. Un alt idol pentru mine este Bjarke Ingels, în special cu proiectul Gelephu Mindfulness City.

Cum se poziționează România față de piețele occidentale în ceea ce privește designul medical?

Sincer, dacă mă uit la câteva exemple din domeniul privat, suntem state of the art. Petrec mult timp să fac research și greu găsesc proiecte la fel de sofisticate comparativ cu câteva proiecte din România. Atenție, vorbesc de câteva proiecte din mediul privat pentru că, dacă ne raportăm la medie, suntem cu mult în urmă.

Ce putem prelua din modelele vestice și ce trebuie adaptat cultural și economic?

Deschiderea față de natură și discreția, care vine din evitarea luminilor puternice, suprafețelor prea lucioase și a culorilor prea saturate.

Unde se întâlnesc medicina clasică, prevenția, wellbeing-ul și tehnologia în spațiul construit? Cât e estetică și cât e matematică? 

Toate se întâlnesc și se combină sinergic în cele mai mici detalii. Estetica este matematică. Noi lucrăm de exemplu foarte mult cu pattern-uri, creăm module grafice care apoi se repetă după un anume algoritm. De ce? Pentru că disciplina numită neuroestetică ne învață despre funcționarea creierului nostru și anume că el este o mașină de predicție, a „pattern recognition tool” și suntem engineered să căutam în jurul nostru pattern-uri și chestia asta acționează asupra sistemului nervos parasimpatic și ne relaxam. Când ne relaxam facilităm homeostaza. Și în natură, care este cea mai mare sursă de inspirație, regăsim multe pattern-uri fractale și acesta este unul din motivele pentru care avem atât de mare nevoie de expunerea la natură.

Unde se termină funcționalitatea și unde începe estetica într-un spațiu medical?

Nu se termină și nu încep – sunt unul și același lucru. Cel puțin în modul în care noi facem design la Pianoterra. Studiem pricipiile neuroesteticii și astfel fiecare detaliu estetic pe care decidem să îl punem într-un spațiu are o funcțiune foarte precisă, care e legată de activarea unei anume stări sau emoții.

Are estetica o funcție reală sau este încă percepută ca un „lux”?

Cum spuneam, estetica are o funcție foarte imporatntă căci frumusețea este chiar promisiunea fericirii, așa cum spune Stendhal, și cum dezvoltă Alain de Botton în cartea sa „Arhitectura fericirii”; un anume tip de estetică are funcția precisă de a ne aduce în planul conștiinței anumite valori și astfel de a ne reaminti cine suntem sau cine aspirăm să devenim.

Ce ne spune neuroestetica despre felul în care spațiile ne influențează cognitiv și emoțional?

Fac o paranteza să detaliez un pic aici. Neuroestetica studiază cum reacționează creierul la forme, spații și experiențe estetice și ne arata cum mediile construite ne modelează gândirea, emoțiile și comportamentul.
Pe scurt: spațiile nu sunt neutre — ele „vorbescconstant cu sistemul nostru nervos. Când intrăm într-o încăpere, creierul procesează instant:structura (ordine vs. haos),lumina,culorile,proporții și forme,materiale și texturi – și creează o percepție interioară care activează anumite trasee interioare. Cum ar fi: amigdala → emoții (siguranță, stres, plăcere),hipocampul → memorie și orientare,cortexul prefrontal → atenție, creativitate, luarea deciziilor. De aceea, simțim un spațiu înainte să-l „judecăm” rațional. Sally Augustin detaliază foarte bine aceste concepte în studiile și cărțile sale https://designwithscience.com

Câteva exemple:
spațiile cu ordine clară reduc stresul cognitiv
prea multă complexitate vizuală suprasolicită atenția și devine obositoare
lumina naturală scade cortizolul, crește starea de bine
elementele naturale (plante, lemn, apă) activează răspunsul de calm (biophilia)
De aceea, un spațiu „frumos” nu e doar plăcut vizual, ci reglator emoțional.

Cum integrați aceste descoperiri științifice în proiectele Pianoterra?

În toate proiectele noastre există intenții specifice cu privire la fiecare decizie. De exemplu – în clinica din imaginea de mai jos am ales să lucram în holuri cu lumină indirectă, caldă, care vine în special din lateral și nu de sus. Celulele melanopsine din ochi percep acest tip de lumină (care este similară cu lumina ce vine de la soare la apus) și transmit un impuls de reducere a cortizolului. În cabinete am decis să ne jucăm cu un brâu realizat din elemente grafice geometrice, un pattern care se repetă și astfel generează un răspuns interior de relaxare.

Imagine din clinica Regina Maria din Băneasa.

Ce elemente definesc o recepție medicală prietenoasă?

Înalțimea acesteia (să nu avem sentimentul că recepția per se este o bariera între noi și personal), lumina și modul în care este ea amplasată în spațiu; mereu avem în minte că recepția trebuie să rămână „welcoming”.

Cum ar trebui gândite spațiile de așteptare pentru a deveni zone de relaxare?

Cred că zone de relaxare este mult spus, dar nu le gândim mereu ca spații de așteptare, adica de pauză, de tranziție. Ne dorim mult ca aceste zone să ne ajute să lăsăm în spate graba și problemele cu care am venit în minte și să ne ajute să fim mai prezenți, mai centrați, mai calmi. Acesta este motivul pentru care holurile semnate de noi au mereu câteva elemente grafice menite să îți atragă atenția, să te surprindă și astfel să te aducă în prezent și să te tină un pic acolo și nu în telefon J

Ce diferență face o cameră de tratament cu lumină naturală?

În principiu, conform normativelor, toate cabinetele trebuie să aibă lumină naturală, ceea ce este un lucru bun. Pot fi însă și săli de tratament fără lumină naturală, sunt spații în care petreci timp tranzitoriu.

Ne puteți da exemple din proiectele Pianoterra care ilustrează aceste principii?

Da, proiectul unde am adus cea mai mare transformare este zona de recepție și așteptare a spitalului Ponderas, Policlinica Regina Maria Băneasa sau Spitalul Regina Maria Brașov.

Imagine din Spitalul Regina Maria Brasov, care este singura unitate medicala din Brasov care face parte dintr-o retea de servicii medicale private cu 12 acreditari

Care a fost cel mai provocator proiect medical la care ați lucrat și de ce?

Spitalul Regina Maria Brașov, unde a trebuit să conformăm toate funcțiunile corecte și normate pentru un spital contemporan, într-o clădire existentă: fosta fabrică Palmolive. Și, la final, să fie și „estetic funcțional”. J

Care sunt cele mai mari provocări birocratice în designul spațiilor medicale din România?

Toate sunt rezolvabile, atât din punct de vedere al Direcțiilor de Sănătate Publică, cât și din punct de vedere al Inspectoratului pentru Situații de Urgență în sensul în care mereu există soluții la îndemană. Problema principală este legată de timing – totul durează mult prea mult și asta ajunge să descurajeze investitorii privați, care plătesc chirie pe un spațiu pe care nu îl pot folosi și unde procesul de autorizare ajunge să dureze poate chiar un an.

Cum influențează reglementările sanitare procesul creativ?

Ca orice limitare: îl amplifică.

Ce ar trebui să știe, din punct de vedere arhitectural, investitorii înainte de a începe un proiect medical?

Este crucial să contacteze o firmă de arhitectură specializată în domeniul medical, cu care să facă în etapa unu o consultanță și în etapa doi un mic studiu de fezabilitate, pentru a vedea cum se pot gestiona toate funcțiunile în spațiu. Noi am avut câțiva clienți pentru care am făcut genul acesta de studiu și pentru care am toată admirația.

Există o tensiune constantă între conformitate și inovație?

Da, dar este o tensiune buna. Nu pot inova dacă esti într-o zonă de confort, fără tensiune.

Cum reușiți să navigați printre aceste constrângeri fără a compromite calitatea designului?

Ne place foarte, foarte mult ce facem și ăsta este combustibilul nostru.

Cum va arăta clinica ideală peste 10 ani?

Casual, cu integrarea coerentă a tehnologiei într-un mod calming, homey.

Ce rol vor avea tehnologia, inteligența artificială și medicina personalizată în design?

Deja au: noi folosim AI în etape din procesul nostru intern (documentare, prezentare) și evident operatorii medicali folosesc AI și tehnologie în procesele lor. Cred că AI-ul în medicină va prelua un prim layer de analiză și interacțiune medic – pacient și va face conceptul de „prevention medicine” disponibil către cât mai mulți oameni.

Vom mai putea face diferența între un spațiu medical și unul de wellbeing?

Întrebare bună, la care îmi este greu să răspund… probabil că din ce în ce mai puțin.

Ce va conta mai mult: performanța medicală sau experiența totală?

Experiența totală, dar cu așteptări mari asupra performanței medicale.

Care este, în viziunea ta, următorul mare salt în designul medical?

Este mai degrabă un vis al meu, nu știu dacă o realitate a viitorului.  Având acces la informații din ce în ce mai corecte și diversificate, cred că procesul de vindecare ajunge să fie din ce în ce mai comun medic – pacient; simplu spus, suntem din ce în ce mai cunoscători ai propriului sistem corp – minte și mă gândesc că asta s-ar putea traduce în spațiile medicale sub formă de zone dedicate educației, comunităților.

Cum ați devenit unul dintre birourile cu cea mai amplă expertiză în design medical din România?

Am început ușor, ca orice în viata. Ușor și temător 🙂 ; apoi, eu personal am început să studiez și să învăț cât pot de mult despre medicină, despre neuroestetică, despre intersecția dintre branding și interior design, lucru care s-a transferat într-o anume valoare a proiectelor semnate de noi. Și asta ne-a adus și mai multe proiecte, care ne-au împins limitele creativității și cunoașterii și, pe zi ce trece, devenim și mai buni. Chiar iubim ce facem.

Alina și colegul ei de la Pianoterra, Radu, arhitect care îi e alături de ani de zile.

Ce ați învățat din diversitatea proiectelor – de la clinici private la spitale?

Am învățat să nu aplicăm rețete universale; fix ca în medicină,nu există „one size fits all”.

Ce vă diferențiază abordarea față de alte birouri de arhitectură?

Suntem extrem de aprofundați în studiul neuroesteticii și a felului în care designul influențează experiența omului în spațiu; suntem performanți și perfecționiști și avem o înțelegere bună a interlocutorului nostru. Refuzăm să devenim manieriști și de aceea toate spațiile semnate de noi sunt unice.

De ce este important ca managerii de clinici să privească designul ca pe o investiție strategică?

Este acel element diferențiator care întărește legătura emoțională între brand și pacient.

Ce înseamnă, concret, să fii un partener de încredere într-un proiect medical complex?

Să înveți, să fii curios despre funcționarea businessului, să asculți și să înțelegi felul în care deciziile tale de design influențează bugetul, timingul sau impactul asupra oamenilor. Și astfel să alegi DOAR acele lucuri care au sens din punct de vedere uman și comercial.

Care e spațiul tău medical preferat, unde te simți bine și ca pacient, și ca arhitectă? 

Spitalul Regina Maria Băneasa.

spot_img