„Părinții trebuie să explice copiilor, trebuie să le ia dispozitivul. Copiii au dreptul la iubire, la educație, la explicații, dar nu au dreptul să își otrăvească propriile creiere doar pentru că toți ceilalți își otrăvesc propriile creiere”, explică medicul neurolog Martin Jan Stránský, autorul cărții de succes „Ascensiunea și decăderea minții umane”, într-un interviu pentru publicul HotNews.
- „Niciun copil nu ar trebui să aibă telefon mobil înainte de vârsta de 11 ani și nu ar trebui să fie pe rețelele sociale înainte de vârsta de 16 ani. Vedem conexiuni cerebrale care sunt pregătite să se dezvolte, dar din cauza expunerii la ecran nu sunt folosite, iar creierul decide să le abandoneze”, spune neurologul.
- „Faptul că noi toți suntem înconjurați de această tehnologie este drumul medical spre iad. Cu toții ne îmbolnăvim. Este foarte important să realizăm că nu este o glumă”, mai avertizează medicul.
- Dr. Martin Jan Stránský este medic și doctor în medicină, cu practică în SUA și în Cehia. A fost profesor asistent la Departamentul de Neurologie din cadrul Școlii of Medicină a Universității Yale. A condus, în calitate de director, programul de cooperare academică în domeniul neuroștiințelor al universităților Yale și Charles University. Cartea sa, „The Rise and Fall of the Human Mind”, este în curs de publicare la editura Litera.
Oamenii au atins „un vârf intelectual în jurul secolului 18-19, chiar 20”
– Cartea dumneavoastră se numește „The Rise and Fall of the Human Mind” (Ascensiunea și decăderea minții umane). Cum s-a produs ascensiunea minții umane?
– Martin Jan Stránský: S-a petrecut de-a lungul a câtorva sute de mii de ani. Este ceea ce ne-a separat și ne-a catapultat la statutul de cea mai adaptabilă și cea mai dezvoltată ființă de pe fața acestui pământ. A avut unele perioade lente și unele perioade rapide, dar, în esență, ea s-a făcut prin dezvoltarea anumitor structuri neuroanatomice. Cea mai notabilă se referă la lobii noștri frontali, care sunt o adăugire relativ recentă la creierul nostru, și integrarea diferitelor părți ale creierului, astfel încât să poată începe să lucreze împreună în moduri mai complexe.
Aș spune că, din punct de vedere intelectual, am atins un vârf undeva în jurul secolului 18-19, poate chiar 20.
– Declinul minții umane cum se produce?
– Este un fenomen din ce în ce mai bine documentat de studii care există de la începutul secolului, poate chiar puțin înainte. Vedem că, de-a lungul ultimelor câteva generații, și cu siguranță între generația părinților de astăzi și copiii lor, există scăderi drastice și diferențe în ceea ce privește capacitatea intelectuală, măsurată prin lucruri simple precum citirea, scrierea, matematica și capacitatea de a rezolva probleme. Acestea sunt lucruri pe care le numim raționament cognitiv și retenție cognitivă.
Această situație este însoțită și de o creștere drastică a anxietății și depresiei, chiar și a sinuciderilor, în special în rândul tinerilor. Așadar, nu este o exagerare să spunem că, de 10-15 ani, omenirea nu devine mai inteligentă.
De fapt, devine, în lipsa unui cuvânt mai bun, mai proastă, și cu siguranță mai anxioasă și mai deprimată. Iar acum știm că nu este doar ceva care s-a întâmplat din senin, ci din cauza faptului că am inventat lucruri precum computerul și, în mod specific, telefonul mobil, iar acum inteligența artificială.
„Se deformează întreaga evoluție pe care am atins-o”
– De ce spuneți că declinul s-a produs și din cauza telefonului mobil?
– Sunt două motive principale simple. Primul este că o persoană obișnuită care are acel dispozitiv sau un ecran îl folosește între patru și șapte ore pe zi, fie pentru muncă, fie pentru social media sau pentru derulat conținut.
La nivelul generației tinere, ei nu petrec mai mult de opt până la zece minute pe zi folosind un ecran pentru ceva cu adevărat util. Restul timpului este petrecut pe social media, uitându-se la diferite videoclipuri.
Asta înseamnă că toate acele sute de mii de ani despre care vorbeam sunt, în esență, înlocuite, pentru că nu are loc niciun proces de învățare acolo. Acolo este un mediu adictiv, este un mediu conceput să dea dependență. Este conceput să te țină folosind acel telefon și acel ecran. Și nu este uman, nu este biologic. Comunici printr-un mediu cu cineva, dar nu comunici cu acea persoană în parametri umani normali și în cadre temporale umane normale.
„Toți suntem produsul propriei noastre gândiri. Dacă nu gândim…”
Astfel se deformează întreaga evoluție pe care am atins-o. Până acum ne confruntam cu lucrurile așa cum erau, într-o lume biologică, „sculptată” în piatră, și nu într-o lume a gratificării electronice instantanee, care nu face nimic pentru a crea un proces de gândire sănătos pentru creierul uman.
Asta creează ceea ce numim un proces de gândire plat și nu dezvoltă creierul.
Cred că toți putem înțelege că suntem produsul istoriei propriei noastre gândiri. Așadar, dacă nu gândim deloc, dacă doar absorbim lucruri pasiv și acționăm din reflex, nu are loc niciun proces în creierul nostru care să ne transforme într-o persoană inteligentă, și de aceea avem rezultatele pe care le avem astăzi.
Creierul și „drumurile” din el
– Dar nu există nicio posibilitate ca mintea umană să se adapteze la această realitate construită pe noile tehnologii?
– Noile tehnologii nu aduc nimic în afară de confort și dopamină, adică recompensă indusă chimic. Ceea ce spuneți, pentru mine, ca neurolog, se traduce astfel: De ce nu pot să mă adaptez, să beau mai multă bere în fiecare zi ca să nu devin alcoolic? De ce nu pot să mă adaptez să fumez 40 de țigări pe zi ca să nu fac, în cele din urmă, cancer pulmonar?
Tehnologia modernă, folosită așa cum este de marea majoritate a oamenilor, nu vorbesc despre cercetători sau despre un cadru educațional atent monitorizat, nu aduce absolut nimic la masă. Este important să realizăm că singurul motiv pentru care am fost atrași în această capcană este pentru că dă dependență și pentru că aduce foarte mulți bani pentru un număr foarte mic de oameni. Nimic altceva.
– Ce se întâmplă în creierul unui copil de șase ani care primește un telefon mobil și stă șapte ore pe zi pe el? Dar în creierul unui om de 50 de ani?
– Din punct de vedere medical, afectează creierul în același mod la toată lumea. Dar problema este că se aplică ceea ce am spus mai înainte. Suntem produsul istoriei propriei noastre gândiri. Această istorie începe de la naștere. Asta înseamnă că primii ani din copilăria timpurie și din tinerețe sunt foarte importanți pentru că trasează, la propriu, harta modului în care creierul tău gândește.
Este ca și cum ai dezvolta un sistem de autostrăzi pe un teren plat. Odată ce începi să construiești drumuri în anumite locuri, ele tind să rămână acolo. Dar problema este că, dacă dezvolți doar câteva drumuri și nu dezvolți un sistem robust sau un plan cerebral robust, atunci nu ai nimic pe care să construiești. Și exact asta se întâmplă cu acești copii.
La copii, atunci când sunt expuși la ecran în locul interacțiunii umane, vedem că nu se „leagă” prea multe conexiuni la nivelul creierului. Părți din creierul lor care chiar fuseseră conectate și funcționau încep să se estompeze. Vedem conexiuni cerebrale care sunt pregătite să se dezvolte, dar din cauza expunerii la ecran nu sunt folosite, iar creierul decide să le abandoneze.
Vedem diferențe reale în anatomia copiilor care folosesc intens ecranele, în comparație cu copiii care sunt crescuți cu interacțiunea umană și care învață să scrie de mână și să citească de pe hârtie.
„Niciun copil nu ar trebui să aibă telefon mobil înainte de vârsta de 11 ani”
– Și ce pot face părinții ca să-și protejeze copiii de situațiile pe care le-ați descris?
– Cred că aproape fiecare părinte își iubește copilul și își dorește ca acesta să o ducă cât mai bine. Părinții sunt de vină, și folosesc cuvintele „de vină” cu multă afecțiune, dar sunt totuși de vină pentru că ei sunt cei care le-au oferit copiilor lor, poate cu intenții bune, acel dispozitiv electronic.
Așadar, primul lucru pe care trebuie să îl facă părinții este să realizeze că sunt părinți. Trebuie să lucreze cu acel copil, trebuie să îi explice copilului, în funcție de vârsta lui, și trebuie să stabilească limite. În cazul rețelelor sociale și al telefoanelor mobile, dacă nu știu ce să facă, trebuie pur și simplu să se uite la țările care au abordat deja această problemă. Niciun copil nu ar trebui să aibă telefon mobil înainte de vârsta de 11 ani, iar niciun copil nu ar trebui să fie pe rețele sociale înainte de vârsta de 16 ani.
Trebuie să le explice acest lucru copiilor lor și, dacă aceștia opun rezistență, trebuie să le ia dispozitivul, pentru că copiii nu au dreptul la nimic din ceea ce poate fi cumpărat. Au dreptul la iubire, la educație, la explicații, dar nu au dreptul să își otrăvească propriile creiere doar pentru că toți ceilalți își otrăvesc propriile creiere. Părinții trebuie să realizeze acest lucru.
Tot ei trebuie să realizeze că copiii nu sunt oameni mici cu creiere mici. Copiii sunt copii cu creiere care, în esență, așteaptă să fie instruite de cineva sau de ceva, astfel încât să devină adulți maturi. Și părinții trebuie să revină la a fi părinți.
Ar trebui să realizeze că este ușor să le oferi copiilor altceva care să le ocupe timpul, ceva natural. Și ghiciți ce? Când fac asta, copiii nu se mai întorc la telefonul mobil. Nu am auzit niciodată de un părinte, o școală, un stat, o țară sau o instituție care a decis să restricționeze utilizarea telefonului mobil sau a rețelelor sociale și apoi să spună: „Știți ce? Cred că a fost o idee proastă. Cred că trebuie să le dăm telefoanele înapoi copiilor în școală”. Niciuna, nicăieri.
„Tratați rețelele sociale ca pe alcool și ca pe țigări”
– Și ce putem pune în locul rețelelor sociale?
– Cred că trebuie să privim lucrurile foarte simplu. Nu transformați o problemă simplă într-una complicată. Abordați-o așa cum a făcut Organizația Medicală Irlandeză sau Australia. Tratați rețelele sociale ca pe alcool și ca pe țigări. Este atât de simplu, efectul este același. Declarați-le ilegale.
Dacă permiteți accesul la rețele sociale și sunteți o companie de social media și nu aveți măsuri adecvate de protecție, ar trebui să fiți amendați, așa cum se întâmplă în Australia sau în statul Florida. Americanilor le place să dea în judecată, așa că sunt sigur că va fi foarte interesant acolo.
Pur și simplu faceți-le ilegale și lăsați responsabilitatea în seama companiilor de social media. Dacă vor să continue să „vândă produsele” lor minorilor, atunci vor trebui să pună în aplicare măsuri adecvate de protecție, ceea ce înseamnă consimțământ parental, verificări duble și așa mai departe. Este un drog.
Medicul-șef al SUA a introdus o moțiune în Congres pentru a emite un așa-numit avertisment de tip „black box”, exact așa cum avem pe medicamentele eliberate pe bază de rețetă care pot dăuna, spunând că rețelele sociale sunt, în esență, dăunătoare sănătății.
Deja se întâmplă în mai multe țări. Sperăm că se va întâmpla peste tot în curând. Uniunea Europeană a emis o rezoluție fără caracter obligatoriu, care recomandă exact ceea ce România ia în considerare și ceea ce iau în considerare și alte țări. Așadar, să formalizăm lucrurile.
Nu trebuie să înlocuim rețelele cu nimic. Trebuie să revenim la a fi ființe umane și la a interacționa ca ființe umane, și nu să stăm pe gânduri ce alt drog vom oferi copiilor noștri care „trebuie să nu se plictisească”. Lăsați-i, pentru numele lui Dumnezeu, să se plictisească. Pentru că atunci când se plictisesc, vor începe să se gândească ce să facă. Plictiseala este unul dintre cele mai sănătoase lucruri pentru mintea umană în ceea ce privește crearea imaginației și a comportamentului proactiv.
„Creierul începe să devină un burete pasiv, acceptând concluziile generate de AI”
– Există locuri de muncă, unde folosești diferite tipuri de tehnologie. Cum poți să te antrenezi în așa fel încât să separi tehnologia de la birou cu restul timpului?
– Trebuie să realizezi că tehnologia, în cea mai bună formă a ei, este o sabie cu două tăișuri, și ar trebui folosită nu mai mult de câteva minute până la o oră sau două pe zi, în principiu pentru căutare și cercetare.
După aceea, studiile sunt clare, ea duce la o scădere a funcției cognitive. Studiile care apar acum, și sunt studii foarte solide, arată că utilizarea tehnologiei de la locul de muncă, care probabil implică o formă de inteligență artificială, produce direct așa-numitul „cognitive offloading”, ceea ce înseamnă că creierul tău începe să se concentreze mai puțin pe gândire. Începe să devină un burete pasiv, acceptând concluziile generate de AI ca fiind muncă, în loc să le vadă ca rezultatul unor programe de calculator.
Este important să spun asta: faptul că noi toți suntem înconjurați de această tehnologie este drumul medical spre iad. Cu toții ne îmbolnăvim. Este foarte important să realizăm că nu este o glumă. Nu folosesc cuvinte dramatice. Cu toții devenim mai proști, anxioși, deprimați și, în multe sensuri ale cuvântului, bolnavi. Societatea merge pe drumul greșit și, dacă nu ne retragem de pe acest drum, va avea loc un „reset”, și vom plăti cu toții prețul, un preț mai mare decât cel pe care îl plătim deja.
„Vom avea un scenariu apocaliptic”
– Când spuneți „reset” la ce vă referiți?
– Metaforic vorbind, cineva va scoate ștecherul din priză. O variantă este că tehnologia va continua să ne copleșească până în punctul în care multe lucruri se vor întâmpla în același timp, și atunci vom avea un scenariu apocaliptic, în care se sting luminile, sistemele nu mai funcționează, iar oamenii ies în stradă.
Așa cum spune Thomas Friedman, un comentator respectat de la The New York Times, „va apărea o criză globală, în care o mulțime de lucruri mici se vor contopi brusc pentru a forma un lucru mare”. Cunoașterea pe care începem să o dobândim și studiile asupra cărora începem să avem o înțelegere solidă ne vor convinge că această invenție, ca orice altă invenție, trebuie pusă la locul ei potrivit.
Este foarte complicat acum, spre deosebire de acum doar câțiva ani, pentru că trăim într-un sat global. Înainte, era foarte ușor să deconectezi lucrurile în funcție de diferite părți ale lumii, în funcție de diferite economii, de diferite forme de comunicare. Dar astăzi este foarte dificil pentru că azi trăim ca într-un mușuroi uman. Iar într-un mușuroi este foarte dificil să oprești extinderea mușuroiului, să decizi că vei pleca și vei construi un altul. Mă tem că nu va fi ușor și sunt destul de pesimist în privința faptului că noi, din punct de vedere filozofic, ne vom reseta singuri modul de a fi. Cred că natura va trebui să o facă pentru noi.
„Este un cerc închis de a face bani pentru dezvoltatorii de tehnologie”
– Oamenii au început să folosească ChatGPT recent. Înainte, foloseau oricum tehnologia pentru mai multe ore pe zi. Ce s-a schimbat în creierul nostru atunci când s-a impus inteligența artificială?
– A existat o schimbare. Nu a fost atât ChatGPT în sine, cât atracția, dacă nu chiar dependența propriu-zisă de tehnologie. Înainte, oamenii foloseau tehnologia mult mai puțin pentru sarcini conduse de dopamină, care nu creșteau, nu aveau nicio legătură cu productivitatea în niciun sens. ChatGPT este folosit, în esență, pentru că oferă concluzii și soluții rapide, ușoare, chiar dacă acele concluzii și soluții nu sunt neapărat cele corecte.
Acum aproximativ trei luni, a existat un studiu fascinant de la Massachusetts Institute, unde au analizat ChatGPT și au analizat modificările cerebrale ale utilizatorilor. Acolo au găsit, din nou, o scădere a conexiunilor și a conectivității asociate cu utilizarea ChatGPT, care, din păcate, chiar și după ce oamenii au încetat să mai folosească programul, a persistat în creierul lor. I-a lăsat cu un așa-numit deficit cognitiv.
Din nou, este foarte simplu: dacă nu îți folosești creierul în modul în care evoluția l-a proiectat să fie folosit, creierul tău va înceta să funcționeze la nivelul său optim. Este un cerc închis de a face bani pentru dezvoltatorii de tehnologie. Mirajul fals și atracția tehnologiei care ar rezolva totul pentru noi, ceea ce, desigur, nu poate face. Este excelentă pentru anumite lucruri, dar, pentru alte lucruri este destul de periculoasă.
„Dacă inteligența artificială ar deveni ceea ce fondatorii ei își doresc, ar însemna că vor distruge omenirea”
– Vedeți o lume în care utilizarea inteligenței artificiale este interzisă în unele zone ale utilizării ei și acceptată în altele?
– Cred că este o chestiune legată de ce înțelegem prin inteligență artificială. Nu vreau să devin academic, dar dacă vorbim despre utilizarea unor programe care vor fi dezvoltate în domeniul neurologiei, medicinei, științei, artelor, ingineriei și așa mai departe, atunci da, aș fi pe deplin de acord cu asta.
Inteligența artificială, gândindu-ne la ChatGPT și la lucrurile care oferă sfaturi sau informații verbale, ar trebui folosită ca unul dintre instrumente, și nu ca singurul instrumentul.
Evident, eu și toți ceilalți am spera să fie limitată, dar aici intrăm din nou în cercul închis despre care vorbeam. Inteligența artificială pierde foarte mulți bani și, pentru a ajunge acolo unde dezvoltatorii ei cred că ar trebui să ajungă, va necesita mult mai mulți bani.
Se investesc acum trilioane, dar până acum nu produce bani pentru nimeni.
Totul este o speranță și este speranța iluzorie supremă pentru că, în mod paradoxal, dacă inteligența artificială ar deveni vreodată ceea ce fondatorii ei își doresc să devină, ar însemna că vor distruge automat omenirea. Aceasta nu este o afirmație filozofică, este un fapt.
Pentru că atunci când ești un produs biologic, așa cum suntem noi, și îți externalizezi gândirea și reproducerea către o mașină, devii complet vulnerabil la funcționarea acelei mașini. Și dacă, la un moment dat, cineva scoate ștecherul din priză, acest lucru se numește paradoxul lui Fermi, ne prăbușim.
