Pentru Jay Collins, un bancher veteran de la Citi, ascensiunea inteligenței artificiale (AI) și a roboticii reprezintă o amenințare la adresa viitorului capitalismului care nu poate fi ignorată, relatează Business Insider.
Collins, care este președintele Citigroup pentru sectorul public, a petrecut mai bine de trei decenii oferind consultanță oficialilor guvernamentali în perioade de criză și dificultăți financiare.
El afirmă, într-un interviu acordat Business Insider, că AI și robotica reprezintă provocări pentru capitalism pe care factorii de decizie politică și liderii din mediul de afaceri trebuie să le abordeze direct.
„Trebuie să-l ajustăm (n.r. – capitalismul), să-l remodelăm, să-l refacem pentru a face loc acestor lucruri, la fel cum am făcut în timpul Revoluției Industriale”, a declarat Collins pentru Business Insider. El a subliniat că alternativa este „un regim capitalist de tip autoritar”.
Printre altele, el a explicat impactul pe care inteligența artificială și robotica l-ar putea avea asupra forței de muncă și de ce clasa de mijloc este expusă riscului.
„Primul val este cel al locurilor de muncă cognitive. Începe cu joburile cu guler alb (n.r. – munca de birou), nu cu cele albastre (n.r. – care prestează muncă fizică). Afectează studenții care credeau că o diplomă universitară înseamnă totul, studenții absolvenți care spuneau: ‘Dacă pot doar să învăț să programez, sunt în siguranță’. Atinge domenii precum software-ul, finanțele, media, consultanța, contabilitatea și avocații”, afirmă acesta.
Bancherul avertizează că dezvoltarea AI va exacerba inegalitatea
Jay Collins spune că situația trebuie privită și în contextul creșterii inegalității dintre cei înstăriți și persoanele sărace, ceea ce în literatura de specialitate este uneori descrisă ca producând o „economie de tip K”.
În SUA, argumentează Collins, jumătate din populație este la baza economiei și doar 10% în vârf, cu o avere netă de 2 milioane de dolari sau mai mult.
„Clasa de mijloc a economiei K a stagnat. Nu au fost loviți încă. Dar nu dețin active de capital. Deci ce se întâmplă în timp, pe măsură ce trecem la al doilea val? Ai cei 10% care nu doar că au salarii mari, dar, mai important, sunt cei mai mari participanți în piața de capital. Practic, ei beneficiază de pe urma creării de avere și se separă tot mai mult de cei care nu participă, inclusiv de clasa de mijloc”, avertizează el.
A doua fază a dezvoltării inteligenței artificiale
Collins vede patru faze ale dezvoltării AI. Prima, spune el, este cea a inteligenței artificiale generative, care creează conținut prin chatboți precum ChatGPT, Claude, Gemini, dar și alte instrumente.
Bancherul spune însă că tehnologia a intrat deja în a doua sa fază, cea a inteligenței artificiale „agentice”. Așa-zișii „agenți AI” sunt instrumente de inteligență artificială proiectate să realizeze cap-coadă, cât mai autonom și cu input uman minim, diferite sarcini. Un „agent AI” ar putea înlocui, de exemplu, un angajat responsabil de recrutări sau un contabil însărcinat cu evidența operațiunilor curente.
Mai larg, o inteligență artificială agentică, fie că ar reuni mai mulți „agenți AI”, fie că ar fi de sine stătătoare, ar putea automatiza munca unui întreg departament de resurse umane sau de contabilitate din cadrul unei companii, sau chiar locuri de muncă interconectate din diferite departamente.
„Gândiți-vă la ea ca trecând de la analiză și cercetare la acțiune. Un agent poate acționa”, subliniază Collins.
El spune că faza a treia este așa-zisa inteligență artificială „fizică”, în care modele AI avansate sunt „întrupate” în roboți performanți.
„Și, bineînțeles, ultima fază, în care viitorul capitalismului se confruntă cu cea mai mare provocare, este Inteligența Artificială Generală. Faza superinteligenței”, a adăugat el. Inteligența Artificială Generală, sau AGI, desemnează acel stadiu ipotetic în evoluția AI în care sistemele vor putea realiza orice sarcină cognitivă la fel de bine sau chiar mai bine decât un om.
Următorul val major al perturbărilor locurilor de muncă, până la sfârșitul acestui deceniu
Jay Collins spune că, în funcție de experții consultați, următorul val de turbulențe importante pentru locurile de muncă va avea loc probabil în 2028 sau 2029.
„Nu suntem încă acolo să grăbim integrarea AI și roboticii în facilitățile de producție. Atunci apare cu adevărat perturbarea locurilor de muncă cu guler albastru”, avertizează el.
„Cei mai inteligenți specialiști în tehnologie cu care am vorbit – lideri în tehnologie, AI și robotică – majoritatea ar încetini acest proces dacă ar putea, pentru că nu suntem pregătiți. Strigă că nu suntem pregătiți. Și văd că nu am testat cu adevărat cum să facem față unei astfel de situații. De ce spun că nu pot? Spun că nu pot din cauza Chinei. Spun că nu pot din cauza componentei geostrategice”, afirmă acesta, referindu-se la „cursa înarmării” dintre SUA și China în materie de sisteme AI.
Un „dividend de producție” pentru a împiedica un „sfârșit tragic al capitalismului”
Collins afirmă că un posibil răspuns ar fi introducerea venitului minim universal pentru toată populația, dar că de-a lungul anilor conceptul a ajuns să fie atât de politizat încât acum e disprețuit pe larg și măsura nu ar fi fezabilă politic.
El subliniază însă că e nevoie de soluții, pentru că „niciun răspuns nu înseamnă altceva decât un sfârșit tragic al capitalismului și, potențial, al democrației”. „Nu vreau să prezic cât de rapid se va întâmpla, dar la un moment dat, această perturbare necesită un răspuns”, mai spune aceasta.
Bancherul numește drept posibilă soluție un „dividend de productivitate”, care poate începe inițial cu sume foarte reduse.
„Poți ajusta treptat nivelul și să vezi ce efect are asupra structurii de stimulente. Oamenii se simt mai siguri să își asume riscuri? Unii ar susține asta. Alții ar spune că dovezile arată că, odată ce treci un anumit prag, ai fost descurajat. Dar trebuie să experimentăm acum agresiv cu asta, pentru că trebuie să vedem ce se poate face”, îndeamnă Collins.
El spune că există tot felul de idei privind obținerea banilor necesari pentru un astfel de program și enumeră impozitarea roboților, impozitarea AI, impozitarea activelor, impozitarea miliardarilor, ajustarea taxelor pentru corporații, până la vizarea industriilor care conduc evoluția AI și roboticii, direct la facilitățile lor.
„Gândiți-vă la ce ar însemna să avem o anumită participare obligatorie în capital; crearea de avere fie printr-un mecanism de redistribuire printr-un fond suveran, fie printr-o reproiectare completă a sistemului de protecție socială. Deci nu este vorba doar de bani cash. Există de fapt o participare în avere”, subliniază el.
