În perioada în care Viktor Orban a stat la putere, Ungaria și-a pierdut unul dintre aliații tradiționali, Polonia. Motivul este legat nu doar de atitudinea pro-rusă a regimului Fidesz, ci și de faptul că doi politicieni polonezi urmăriți penal în țara natală și-au găsit refugiul în Ungaria. Peter Magyar a anunțat deja că-i va extrăda pe cei doi.
A doua zi după ce a câștigat alegerile, liderul Tisza, Peter Magyar, a anunțat că fostul ministru al Justiției din Polonia Zbigniew Ziobro și adjunctul său Marcin Romanowski nu vor mai fi adăpotistiți în Ungaria de rigorile legii din țara lor natală.
„Le sugerez să nu se deranjeze să meargă la Ikea să cumpere mobilă că nu vor mai sta aici multă vreme. Ungaria nu va fi groapă de gunoi pentru infractorii dați în urmărire internațională”, a spus Peter Magyar, luni, citat de Reuters.
Prima vizită externă a lui Magyar va fi la Varșovia
Magyar le-a transmis celor doi că ar trebui să se predea singuri autorităților judiciare din țara de origine.
„Important este că vom găsi o cale, dacă nu au plecat deja – pentru că s-ar putea ca nici măcar să nu mai fie în Budapesta – să-i extrădăm în Polonia”, a adăugat Magyar.
Extrădarea celor doi este parte a unui plan declarat al noului premier ungar de a repara relația cu Polonia, el precizând că va face prima vizită externă la Varșovia pentru a reclădi „prietenia de o mie de ani polono-ungară”, potrivit postului public de radio din Polonia.
Spusele lui Magyar nu sunt tocmai o exagerare, ținând seama că cele două țări au avut încă din Evul Mediu relații foarte strânse, inclusiv având regi din aceeași dinastie.
Scandalul „azilului politic”
Însă ultimii ani au produs fisuri mari în relația bilaterală, în primul rând din cauza rusofiliei regimului Orban, în condițiile în care Polonia are traume istorice legate de Rusia, iar ostilitatea față de Moscova este unul dintre puținele lucruri pe care le au în comun dreapta și stânga politică de la Varșovia.
Însă decizia autorităților ungare de a-i acorda „azil politic” lui Romanowski, urmărit pentru deturnare de fonduri, a provocat furie la Varșovia, mai ales că Gergely Gulyas, șeful de cabinet al premierului Viktor Orban, a declarat, în decembrie 2024, că guvernul polonez își persecută adversarii politici.
„Acțiunile guvernului condus de [prim-ministrul Donald] Tusk au creat o situație în care guvernul polonez ignoră deciziile Curții Constituționale… și folosește legea penală ca instrument împotriva adversarilor politici”, a afirmat Gulyas.
În replică, Polonia a calificat „azilul politic” pentru Romanowski drept un act ostil și și-a retras ambasadorul de la Budapesta.
Scandalul a fost amplificat apoi de faptul că și fostul ministru de Justiție din guvernare PiS, Zbigniew Ziobro, care se confruntă cu 26 de acuzaţii, între care conducerea unui grup infracţional organizat, a cerut și el azil politic în Ungaria. Orban s-a întâlnit cu Ziobro la Budapesta în octombrie 2025 şi a acuzat Varşovia de „vânătoare de vrăjitoare politică”.
Cazul Gruevski
Cele două cazuri nu sunt primele ocazii în care Ungaria a arătat că este dispusă să adăpostească politicieni corupți din alte țări, dacă sunt prieteni ideologici cu Viktor Orban. În octombrie 2018, fostul premier al Macedoniei de Nord Nikola Gruevski a fost condamnat pentru acte de corupție, dar Gruevski s-a refugiat în Ungaria, de unde nu a fost extrădat nici până acum.
Gruevski a intrat în Albania, probabil pe jos, şi a ieşit din această ţară într-un automobil al ambasadei Ungariei la Tirana. Macedonia de Nord a remis o notă de protest ambasadorului ungar la Skopje, iar Parlamentul European a cerut oficial extrădare lui Gruevski. În zadar însă.
Și fostul deputat UDMR Marko Attila s-a refugiat în Ungaria după ce a fost pus sub acuzare de către procurorii anticorupție din România. Marko Attila, fost membru al comisiei Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), fusese condamnat în anul 2014, împreună cu ceilalţi membri ai comisiei, la trei ani de închisoare cu suspendare în dosarul în care s-a hotărât restituirea Colegiului Szekely Miko din Sfântu Gheorghe, iar apoi i s-au adus alte acuzații similare astfel că a fugit în Ungaria înainte de pronunțarea condamnării la cinci ani de închisoare cu executare.
Marko Attila s-a întors în România în aprilie 2023, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat sentința definitivă, de achitare.
