La doar câțiva ani după ce a câștigat emisiunea-concurs „Vocea României”, Alexandra Căpitănescu, artista de 22 de ani din Galați, a trecut de la statutul de revelație vocală, la un proiect artistic în plină definire. Într-o discuție cu HotNews, reprezentanta României la Eurovision 2026 spune despre piesa sa, „Choke Me”, care a stârnit atâtea controverse, că este „un manifest personal”. „Este o poveste foarte sinceră, despre echilibrul fragil dintre cădere și revenire”, spune Alexandra Căpitănescu.
De la primul single lansat imediat după show, „Căpitanu’”, la EP-ul cu același nume, de la turneul omagial dedicat Laurei Stoica (cu care a fost comparată) până la colaborarea cu trupa VAMA, parcursul Alexandrei Căpitănescu nu a fost unul grăbit, ci mai degrabă atent construit, cu fiecare moment și pas adăugând nu doar vizibilitate, ci și substanță.
Câștigarea competiției Eurovision România 2026 și lansarea piesei „Choke Me” marchează, astfel, mai mult decât un moment de competiție, e punctul în care toate aceste etape încep să se lege. Împreună cu trupa sa, Alexandra propune un sound care este un amestec de pop, rock și accente experimentale, dar și un concept care mizează și pe emoție și autenticitate.
„Un manifest personal”
Despre piesa „Choke Me”, cu care a câștigat în martie competiția națională pentru Eurovision, artista spunea că este un manifest personal. Piesa explorează lupta interioară cu fricile și limitele personale:
„Este atât piesa cu care participăm la Eurovision, cât și o declarație către propriile persoane de a ne lepăda de fricile și limitele trecutului. Fricile sunt reprezentate de vocea-fantoma, care deși nu este văzută, își face simțită prezența în mintea noastră. Concluzia este puternică și spune la refren faptul ca doar dragostea poate rupe cercul acestor temeri și frici.” E de menționat că pe Spotify, piesa „Choke Me” a depășit deja 1 milion de streamuri.
Alexandra a povestit pentru HotNews despre ce înseamnă pentru ea trecerea de la Vocea României la Eurovision, cum e să reprezinte România la un astfel de eveniment, la ce ar trebui să ne așteptăm, dar și ce urmează după.
Despre transformarea ei de după câștigarea concursului Vocea României, moment în care avea doar 19 ani, Alexandra spune că a fost, înainte de toate, una interioară.
„După Vocea României, am început să mă descopăr cu adevărat, nu doar ca voce, ci ca artist, ca om. Am înțeles mai clar ce vreau să transmit prin muzica mea și ce fel de emoții vreau să ajungă la oameni. Dacă atunci simțeam că trebuie să demonstrez că pot cânta, acum simt că scopul meu este să spun povești autentice, în care oamenii să se regăsească. Am crescut mult, atât din punct de vedere vocal, cât și emoțional, și am învățat enorm de la toți oamenii pe care i-am întâlnit pe parcurs”, spune Alexandra.
Tot ea indică că cea mai mare diferență între Alexandra de la Vocea României și cea de la Eurovision este curajul, nu în sensul spectaculos, de efect, ci în varianta mai puțin instagramabilă, de asumare.
„Atunci aveam foarte multe emoții și, într-un fel, căutam validare, voiam să știu că sunt suficient de bună. Acum simt că mă cunosc mult mai bine și că am mai multă încredere în mine. Urc pe scenă asumându-mi cine sunt, fără să mai simt nevoia să fiu altceva decât sunt în mod natural”, recunoaște Alexandra.
„Nu a existat niciodată intenția de a sugera vreo practică sexuală”
Se simte și în piesa cu care merge la Eurovision Song Contest 2026, „Choke Me”, un titlu care, în sine, nu face niciun efort să fie confortabil și care a stârnit deja reacții în presa internațională pentru că „pare să glorifice strangularea sexuală”. Alexandra a explicat că respectă orice opinie și că știe că are o responsabilitate față de fani, dar că mesajul și versurile piesei sunt o metaforă pentru presiunea pe care o punem uneori pe noi și pe care o simțim că ne sufocă. „Nu a existat niciodată intenția de a sugera vreo practică sexuală”.
E o piesă intensă, cu nerv rock și o tensiune emoțională care nu încearcă să fie „plăcută” în sensul clasic Eurovision, iar Alexandra a explicat și că versurile sunt despre a reuși să controlezi acele anxietăți și emoții pe care uneori le simți că te sufocă.
„Este o piesă despre lupta cu tine însuți; acele momente în care simți că propriile gânduri devin cel mai mare obstacol. Vorbește despre vulnerabilitate, dar și despre puterea de a te ridica atunci când pare cel mai greu. Este o poveste foarte sinceră, despre echilibrul fragil dintre cădere și revenire”.
Mesajul, recunoaște Alexandra, este unul cât se poate de „autobiografic”: „Este foarte autobiografic. Nu cred că aș fi putut să o interpretez altfel. Fiecare vers vine dintr-o emoție reală, din experiențe prin care am trecut. Cred că tocmai sinceritatea asta face ca piesa să fie atât de puternică pentru mine”, mărturisește ea.
„Mă concentrez pe muzică, nu pe frică”
Revenind la felul în care își poate pune amprenta un concurs ca Eurovision pe cariera unui artist, Alexandra spune că știe că e o experiență care o poate schimba profesional, ]ntr-o direcție sau alta..
„Da, fără îndoială. Chiar și perioada de pregătire te provoacă să te ridici la un alt nivel. Totul este mult mai intens, de la repetiții, la decizii creative și până la expunerea internațională. Este o presiune mare, dar în același timp și o oportunitate incredibilă. Simt deja că mă dezvolt, că devin mai disciplinată și mai conștientă de fiecare detaliu.”
Apropo de presiunea de care vorbeam mai devreme, care poate duce la acea senzație de sufocare, o întreb pe Alexandra cum gestionează anxietatea care se poate naște din gândul că, la doar 22 de ani, urmează să-ți reprezinți țara pe una dintre cele mai mari scene muzicale din Europa.
„Mă gândesc des la asta și este un sentiment foarte puternic. Uneori poate fi copleșitor, dar este și extrem de frumos. Simt o responsabilitate mare, dar în același timp și o mândrie enormă că pot reprezenta România pe o scenă atât de importantă”, spune Alexandra, apoi continuă.
„Presiunea există, cu siguranță, și este una destul de mare. Dar încerc să nu o privesc ca pe ceva negativ. O transform în energie și motivație. Mă concentrez pe moment, pe muzică și pe mesajul pe care vreau să-l transmit, nu pe frică. Cred că atunci când rămâi conectat la ceea ce faci, presiunea se transformă în forță”.
Internetul și social media, inevitabil, vin la pachet cu o competiție ca Eurovsion și treaba asta se traduce în comentarii, reacții, analize, verdict în timp real, pariuri. Și acestea pot să fie, și de cele mai multe ori sunt, copleșitoare.
„Mai citesc comentarii, dar încerc să păstrez un echilibru. Cred că este important să fii conectat la public, dar în același timp să nu te lași definit de opiniile altora. Încerc să iau ce este constructiv și să las deoparte lucrurile negative, dar negative pe agresiv”, spune Alexandra.
Ce ajută, în tot acest context, e că nu intră în competiție complet nepregătită. Experiența de la Vocea României nu e doar o mențiune în CV, ci un fel de simulare, la scară mai mică, a ceea ce înseamnă presiunea unui moment mare.
„Am învățat să-mi gestionez emoțiile și să fiu prezentă pe scenă. Finala de la Vocea României a fost, cu siguranță, momentul cheie. Atunci am simțit pentru prima dată cu adevărat ce înseamnă presiunea unei scene mari și responsabilitatea unui moment important.”
Colaborarea cu Tudor Chirilă
Cu mentorul / antrenorul de la Vocea României, Alexandra a scos împreună și piesa „Fluturi în stomac”. Pe YouTube, colaborarea cu VAMA a strâns până acum 745 de mii de vizualizări.
„Pentru mine contează foarte mult. Sfaturile lui (n.r. Tudor Chirilă) sunt în continuare extrem de valoroase și mă ajută să rămân echilibrată”, spune Alexandra.
În rest, discursul ei despre competiție e surprinzător de lipsit de agresivitate. Nu există „vreau să câștig cu orice preț”, nici măcar la nivel declarativ atunci când o întreb cum se raportează la ceilalți artiști puternici din regiune. „Cu mult respect. Fiecare artist vine cu propria poveste.” E fie diplomație foarte bine calibrată, fie o perspectivă reală, dar probabil adevărul e undeva la mijloc, cum se întâmplă de obicei.
Despre partea mai puțin muzicală a Eurovisionului, cea geopolitică, răspunsul e aproape idealist: „Muzica ar trebui să fie mai puternică decât orice altceva. Până la urmă, acesta ar trebui să fie scopul: să conecteze oamenii”. Poate că nu e mereu adevărat în practică, dar e, cel puțin, o poziție care nu transformă inutil această experiență în ceva cinic.
Alexandra dezvăluie și că, împreună cu echipa ei, lucrează la un concept mai puternic, atât vizual, cât și emoțional, care să susțină și să amplifice mesajul piesei. Despre conceptul vizual ce va fi transpus pe scenă spune că e de o importanță majoră:
„Contează enorm. La Eurovision, totul este despre impact, nu doar auditiv, ci și vizual. Îmi doresc să construim pe scenă o lume care reflectă lupta interioară din piesă, astfel încât publicul să simtă mesajul la un nivel mai profund”. De asemenea, ea mai indică că este foarte implicată în deciziile luate pentru acel moment. „Sunt foarte implicată. Pentru mine este esențial să mă regăsesc în tot ceea ce se întâmplă pe scenă”.
Autenticitatea și viziunea clară sunt lucrurile pe care România ar trebui să le abordeze diferit la Eurovison, este de părere Alexandra, dar și o strategie de promovare care să ducă piesa la cât mai mult public european și să o facă cunoscută.
În final, poate cel mai relevant detaliu nu ține nici de piesă, nici de scenografie, nici de strategie. Ține de cum își definește Alexandra Căpitănescu succesul la această competiție. „Să ajung cât mai departe și să fiu mândră de momentul meu.” Și, mai ales: „Să simt că am dat tot ce am avut mai bun, indiferent de rezultat.”
România, „posibilă surpriză la Eurovision”
Ecstoday.com, un site de știri independent dedicat în întregime Concursului Eurovision Song Contest, scria pe 8 aprilie că România este considerată o posibilă surpriză la Eurovision 2026. Țara noastră a urcat rapid în clasamentele caselor de pariuri după alegerea Alexandrei Căpitănescu, atrăgând un volum mare de susținere din partea publicului și fiind văzută ca un „dark horse” capabil să lupte pentru locul întâi, chiar dacă Finlanda rămâne în continuare favorita principală.
