Banca Centrală a Rusiei monitorizează îndeaproape piața muncii din țară în condițiile actuale și vrea date cât mai rapide pentru a lua decizii de politică monetară în contextul crizei fără precedent, a declarat guvernatoarea Elvira Nabiullina, citată de Interfax.
„Situația actuală este unică pe piața muncii. Niciodată în istoria modernă a Rusiei nu am trecut printr-o astfel de lipsă de forță de muncă. Nu am avut niciodată așa ceva, iar acest lucru are un impact asupra întregii situații economice și asupra deciziei noastre”, a spus marți guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei la summitul Alfa organizat de mediul de afaceri rus.
„Aici, desigur, dacă am avea date mai actualizate, ne-ar fi de mare ajutor”, a subliniat Nabiullina, referindu-se la faptul că Rosstat, institutul de statistică de la Moscova, publică abia la finalul lunii următoare datele privind forța de muncă pentru luna precedentă.
De exemplu, datele pentru luna martie urmează să fie publicate pe 29 aprilie.
Maxim Reșetnikov, ministrul rus pentru dezvoltare economică, a declarat la rândul său marți că „rezerva de talente” a Rusiei „a fost practic epuizată”, iar găsirea de noi resurse în condițiile actuale ale pieței interne „va fi extrem de dificilă”.
Rusia trebuie să crească productivitatea muncitorilor existenți
Ministrul a adăugat că, în condițiile actuale, cel mai important obiectiv va fi stimularea creșterii productivității în rândul lucrătorilor existenți. Reșetnikov a spus că acest lucru ar putea fi facilitat, printre altele, prin modificări ale legislației ruse.
Anterior, el a declarat că situația economiei rusă este în prezent mai dificilă decât în ultimii ani. Analiștii de la firma de consultanță FinExpertiza, auditorul oficial al Băncii Centrale a Rusiei, au estimat că rezerva de talente a țării s-a redus cu aproximativ trei milioane de persoane începând cu 2021, anul premergător declanșării războiului din Ucraina.
Deși oficialii ruși responsabili de economie nu fac aproape niciodată referire la pierderile de pe front ca motiv pentru problemele cu forța de muncă, analiștii independenți au atras atenția că acestea exacerbează problemele de lungă durată cauzate de declinul demografic susținut al Rusiei.
Alți factori care au agravat problemele pentru economia rusă au fost așa-zisul exod de creiere („brain drain”) izbucnit imediat după ce președintele Vladimir Putin a anunțat mobilizarea parțială în septembrie 2022, dar și necesitățile economiei de război, marii jucători din industria de armament atrăgând în numere mari muncitori din restul economiei productive.
Nici măsurile de restricționare a migrației pentru muncă nu au ajutat Rusia
Altă problemă majoră ține de restricționarea condițiilor de intrare în țară și acordare a permiselor de muncă pentru muncitorii străini.
Milioane de persoane din fostele republici sovietice din Asia Centrală au emigrat în Rusia în ultimele decenii, devenind indispensabile economiei ruse.
Însă retorica din Rusia față de muncitorii migranți s-a înăsprit dramatic după atacul terorist comis în martie 2024 la sala de concerte Crocus City Hall din Moscova, unul dintre cele mai sângeroase din istoria Rusiei.
Peste 10 persoane, inclusiv cei 4 presupuși atacatori, au fost arestați în Rusia în legătură cu atacul. Majoritatea au fost etnici tadjici de religie musulmană care au locuit și muncit în Rusia de ani de zile. Unii dintre ei dețineau cetățenia rusă.
La puțin peste o săptămână de la comiterea atacului președintele Vladimir Putin a cerut autorităților petente o „schimbare radicală” a politicilor de imigrație în Rusia.
El a avertizat totodată, în cadrul unei întâlniri cu șefii poliției ruse, că atacul a fost menit să semene discordie, xenofobie și islamofobie în țară.
