Dosarele privind primele alegeri din istoria României postdecembriste, mineriadele și vizita Regelui Mihai în țară la începutul anilor ’90 vor fi desecretizate, a anunțat joi seară șefa diplomației române, potrivit căreia este vorba, în total, de peste 5.300 de dosare diplomatice din arhivele ministerului pe care îl conduce.
„Declasificăm peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani de tranziţie din arhivele MAE (Ministerul Afacerilor Externe, n.r.). Alegerile din mai 1990, mineriadele, vizita Regelui Mihai, corespondenţa cu URSS – toate acestea ies din sertarele în care au stat peste 30 de ani şi vor fi publice”, a scris ministra de Externe, Oana Ţoiu, într-un mesaj publicat pe pagina ei de Facebook.
Primele alegeri prezidențiale din România postocomunistă s-au desfășurat pe 20 mai 1990, eveniment care a rămas cunoscut, la nivel popular, sub denumirea de „alegerile din Duminica Orbului”. Alegerile din 20 mai au fost câștigate de FSN (Frontul Salvării Naționale) cu 67%, iar Ion Iliescu a fost ales președinte cu 85% din voturi, la o prezență la urne uriașă – de 86%.
„Documentele despre cum s-a reașezat politica externă a României după 1989 aparțin istoriei, cercetătorilor, societății. Nu sertarelor din subsol”, a precizat ea.
Potrivit Oanei Țoiu, este vorba despre 5.376 de dosare, păstrate în 768 de mape de arhivă, ocupând aproximativ 100 de metri liniari de raft.
„Este cea mai consistentă tranșă de documente diplomatice scoase de sub clasificare după cele de dinainte de 1989 și acoperă o perioadă de inflexiune în istoria noastră recentă”, a adăugat șefa MAE.
Ea menționează și câteva titluri ale acestor dosare:
- „Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989″
- „Reunificarea Germaniei (1990)”
- „Relații bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai”
- „Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS”.
Aceste documente nu mai au încadrarea de secret de stat de peste un deceniu.
Conform legislației privind protecția informațiilor clasificate, sunt exceptate de la desecretizare materialele de cifru și instrucțiunile privind cifrul de stat, precum și documentele privind sediile și paza misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, care vor fi evaluate separat.
Oana Țoiu a precizat că, începând de joi, 30 aprilie, poiectul de Hotărâre de Guvern pentru desecretizarea acestor dosare este în transparență decizională pe site-ul MAE.
„Câte întrebări au rămas fără răspuns despre mineriade, anii ’90, relația României cu Vestul și cu URSS-ul acelor vremuri? Cum a arătat tranziția noastră grea de la comunism spre dialogul cu puterile lumii? Facem lumină în dreptul nostru. Românii au dreptul să știe cu adevărat istoria tranziției României. Prea multe lucruri au rămas prea mult timp nespuse, neclare, iar în aerul închis al lipsei de informații cresc conspirațiile și neîncrederea. Transparența nu mai este doar despre trecut, ci despre lecții învățate și despre baza de memorie colectivă pe care putem construi viitorul”, a mai scris șefa diplomației române.
