Discuțiile dintre cele două țări, la care participă însă și reprezentanți din Nuuk, vin ca o soluție diplomatică la amenințările lui Donald Trump de a ocupa teritoriul groenlandez prin forță, potrivit BBC.
Washingtonul și Copenhaga se află în dialog constant pentru extinderea facilităților militare din Groenlanda, discuțiile avansând semnificativ în ultima perioadă, potrivit mai multor oficiali familiarizați cu negocierile.
Obiectivul central al discuțiilor este înființarea a trei noi baze în sudul insulei, facilități care ar urma să fie desemnate oficial drept „teritoriu suveran al SUA”. Președintele Trump a declarat în ianuarie că SUA ar trebui să „dețină” Groenlanda pentru a împiedica Rusia sau China să o preia, precizând că acest lucru s-ar putea întâmpla „pe calea ușoară” sau „pe calea grea”.
Casa Albă confirmă că administrația este angajată în discuții la nivel înalt cu Groenlanda și Danemarca, dar refuză să comenteze detaliile negocierilor. Un oficial a spus pentru BBC că există optimism privind direcția în care se îndreaptă dialogul.
La rândul său, Ministerul danez al Afacerilor Externe confirmă că au loc discuții cu SUA, exprimându-și disponibilitatea pentru înființarea unor baze suplimentare: „Există un dialog diplomatic în curs cu Statele Unite”, a declarat un purtător de cuvânt, fără a oferi însă alte detalii.
Detalii despre baze și locații
Bazele ar urma să fie amplasate în sudul Groenlandei, cu accent pe supravegherea activităților maritime rusești și chineze în zona strategică GIUK Gap (coridorul maritim situat între Groenlanda, Islanda și Regatul Unit).
Numărul final al bazelor s-ar putea modifica, iar una dintre noile facilități ar urma să fie amplasată în Narsarsuaq, pe locul unei foste baze militare americane care găzduia un mic aeroport, au mai precizat sursele citate de publicația britanică.
Analiștii afirmă că orice alte baze noi ar fi amplasate, probabil, pe terenuri care dispun deja de infrastructură, precum aerodromuri sau porturi, care ar putea fi modernizate la un cost mai mic decât construirea unor facilități noi.
Diplomație în spatele ușilor închise
În ciuda amenințărilor lui Trump, țările au lucrat activ în ultimele luni pentru a ajunge la un acord. Echipele celor trei țări s-au întâlnit de cel puțin cinci ori de la jumătatea lunii ianuarie, discuțiile fiind limitate la un grup restrâns de lucru care a înregistrat progrese departe de ochii lumii.
Efortul diplomatic este condus de Michael Needham, un înalt funcționar al Departamentului de Stat al SUA, căruia i s-a încredințat sarcina de a elabora un acord care să respecte limitele impuse de Danemarca în ceea ce privește protecția frontierelor sale.
Printre omologii care participă la negocieri se numără Jesper Møller Sørensen, ambasadorul Danemarcei în SUA, și Jacob Isbosethsen, cel mai înalt diplomat groenlandez la Washington.
Trimisul special al lui Trump în Groenlanda, guvernatorul republican al statului Louisiana, Jeff Landry, nu a participat la negocieri și este practic absent din procesul diplomatic.
„Se presupunea că el va fi mai degrabă un susținător entuziast al ideii că am putea pur și simplu să ne arătăm forța și să preluăm Groenlanda ca pe un activ de securitate”, a spus un aliat apropiat al lui Landry, care a cerut să rămână anonim. Landry „nu a participat niciodată la vreuna dintre discuțiile propriu-zise”.
Experții în securitate arctică și mai mulți oficiali au explicat pentru BBC că interesele americane în regiune puteau fi promovate fără a folosi un limbaj atât de dur la adresa unui aliat NATO. „De ce să ameninți un aliat cu o operațiune militară sau o invazie când ceea ce îți dorești poate fi negociat destul de ușor?”, a punctat un fost înalt oficial al apărării din SUA.
Pe de altă parte, există voci care laudă cooperarea actuală dintre Washington și Copenhaga, subliniind miza geopolitică. Generalul în rezervă Glen VanHerck, fost șef al NORAD, a declarat pentru BBC: „Oriunde SUA și aliații noștri lasă un vid, acel vid este adesea umplut de China și Rusia”.
În prezent, SUA au o singură bază militară în Groenlanda, față de aproximativ 17 facilități militare în perioada de vârf a Războiului Rece. Baza spațială Pituffik este situată în nord-vestul Groenlandei – aceasta monitorizează rachetele pentru NORAD, dar nu este configurată pentru a efectua supraveghere maritimă.
Negociatorii încearcă în prezent un compromis în cadrul pactului de securitate din 1951, care acordă Statelor Unite o mare libertate de acțiune pentru extinderea operațiunilor militare, cu condiția aprobării guvernului danez.
Deși interesul reînnoit al lui Trump la începutul acestui an a declanșat o criză diplomatică, Danemarca nu a respins niciodată o cerere a SUA de extindere a prezenței sale în această zonă strategică.
