Norvegia a decis să adere la „descurajarea nucleară avansată” propusă de Franţa aliaţilor săi europeni, a anunţat miercuri preşedintele Emmanuel Macron, cu ocazia unei întâlniri avute la Paris cu prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre, relatează agențiile de presă France Presse și News.ro.
„Franţa iniţiază acum un dialog cu aliaţii săi apropiaţi cu privire la modul în care armele sale nucleare pot contribui, de asemenea, la securitatea şi descurajarea europeană împotriva ameninţărilor militare”, a subliniat, la rândul său, liderul norvegian, la Palatul Élysée, confirmând, alături de preşedintele francez, că Oslo doreşte să se alăture acestei iniţiative alături de „parteneri precum Polonia, Marea Britanie, Germania şi partenerii nordici”.
Decizia luată de Norvegia este semnificativă, întrucât aceasta a fost mult timp o aşa-numită ţară „atlanticistă”, care credea că securitatea sa poate fi asigurată cel mai bine printr-o aliniere strânsă cu Washingtonul, notează agenția Reuters.
Gahr Støre s-a deplasat miercuri la Paris pentru a se întâlni cu preşedintele Emmanuel Macron şi a semna un nou acord de apărare cu Franţa, care include aderarea Norvegiei la iniţiativa privind armele nucleare propusă de Franţa.
„Facem acest lucru având în vedere situaţia politicii de securitate din Europa, inclusiv reînarmarea masivă a Rusiei, inclusiv în domeniul nuclear, şi faptul că aceasta duce un război pe scară largă împotriva unei alte ţări europene”, a explicat premierul Jonas Gahr Store pentru agenţia de ştiri norvegiană NTB.
El a adăugat însă că în Norvegia nu vor fi amplasate arme nucleare pe timp de pace.
Această ţară nordică cu 5,6 milioane de locuitori este membră a NATO, dar nu şi a Uniunii Europene, şi are o graniţă comună cu Rusia în Arctica.
În martie, Franţa s-a oferit să extindă protecţia umbrelei sale nucleare asupra altor ţări europene, ceea ce, în practică, înseamnă că un atac asupra Norvegiei ar putea declanşa o ripostă nucleară franceză.
Norvegia devine cea mai recentă ţară care beneficiază de protecţia nucleară a Franţei, după Polonia şi Lituania, care au de asemenea graniţe comune cu Rusia.
Rusia şi Statele Unite sunt cele mai mari puteri nucleare din lume, cu peste 5.000 de focoase nucleare fiecare. China are aproximativ 500, Franţa are 290, iar Marea Britanie 225, potrivit Federaţiei Oamenilor de Ştiinţă Americani.
