Cum am descoperit, într-o zi de vineri, că avem în țară o fabrică care este, în prezent, una dintre cele mai moderne unități de producție din lume pentru alternative fără fum? Am mers în vizită la fabrica Philip Morris România din Otopeni. Tot acolo am aflat că forța de muncă însumează în prezent aproximativ 1.200 de angajați, specializați în diverse domenii, dar și că fabrica a primit în 2025 certificarea Zero Waste nivel GOLD, acordată de TÜV SÜD, ceea ce înseamnă zero deșeuri la groapa de gunoi. Dacă aveți puțintică răbdare, vă povestesc.
Mai întâi de toate
Nu am fumat niciodată și nici nu am de gând să mă apuc. Prin urmare, așteptările cu care am ajuns la fabrica Philip Morris România din Otopeni nu erau grozave. Dar, cu toate acestea, câteva ore mai târziu, după un fel de How It’s Made (celebra serie-documentar) și o sumedenie de lucruri aflate aici despre producția fabricii, sustenabilitate și știință, am plecat cu mintea doldora de lucruri pe care simt să le dau mai departe, mai ales celor fumătorilor.
Dar să încep cu începutul
Fabrica din Otopeni este un exemplu concret al modului în care România poate juca un rol strategic în reindustrializarea Europei. Nu sunt vorbe în vânt, vă las niște cifre mai jos:
- în România, Philip Morris International (PMI) este prezentă de peste 30 de ani în România. În 1993, a înființat filiala locală în București, iar în 1997 a demarat construcția fabricii din Otopeni. Această etapă a fost finalizată în anul 2000, în urma unei investiții de 120 milioane USD;
- în 2017, încep investițiile pentru transformarea fabricii într-o unitate de producție a consumabilelor pentru produse din tutun încălzit și tot atunci în fabrica din Otopeni sunt produse primele consumabile pentru alternativele fără fum, care sunt exportate în Japonia;
- fabrica Philip Morris România se întinde pe o suprafață totală de 151.864 m². De-a lungul timpului, prin extinderi succesive, suprafața totală construită a ajuns, în 2026, la peste 73.000 m², reflectând evoluția continuă și investițiile constante în dezvoltare;
- alături de fabricile din Grecia și Italia, fabrica din Otopeni produce 75% din consumabilele pentru produsele fără fum dezvoltate de PMI;
- peste 90% din producția fabricii este exportată în 54 de țări de pe cinci continente (printre acestea se numără și Japonia, una dintre cele mai exigente piețe din lume);
- exporturile de produse fără fum au crescut de 2,6 ori între 2021 și 2023, iar în 2024 exporturile realizate din România s-au apropiat de 1 miliard de euro.
La nivel mondial, în momentul în care scriu aceste rânduri, există 21 de fabrici care produc alternative fără fum (inclusiv tutun încălzit, produse pentru uz oral), dintre care 11 în Europa. Mai trebuie să spun că aceste exporturi contribuie la echilibrarea deficitului comercial și la consolidarea rezilienței economice a României? Probabil că este evident.
Peste 730 milioane USD au fost investiți, începând din 2017, în transformarea fabricii. Investițiile au fost direcționate spre retehnologizare fabricii, extinderea capacității de producție pentru alternativele fără fum, diversificarea portofoliului de produse, pregătirea angajaților și măsuri de sustenabilitate.
Dincolo de cifre, să rămânem puțin la oameni
M-a interesat ca dincolo de investiții și de elementele coagulate în cifre, să aflu lucruri despre oamenii care lucrează la Philip Morris România. Cine sunt, câți sunt, câți au fost dați afară odată cu modernizarea fabricii. Și, surpriză! Aproximativ 1.200 de angajați, profesioniști cu formări și profiluri diverse: tehnicieni mecanici, electroniști, analiști laborator, tehnicieni de calitate, ingineri cu specializări diverse (mententanță, utilități, producție, controlul calității).
Mai mult, gândiți-vă că există și un număr foarte mare de furnizori cu care fabrica colaborează, de la transport până la mobilier pentru magazinele proprii sau construcții și instalații. Cele două entități PMI din România, fabrica și divizia comercială, colaborează cu peste 4.000 de furnizori cu care au înregistrat costuri de 4 miliarde RON între 2019 și 2023*.
Sursa: Studiul „Impactul economic al Philip Morris International în România, 2023 – Contribuția PMI la crearea de valoare și la dezvoltarea durabilă în România”
Sustenabilitatea – practică, măsurabilă și certificată
Sustenabilitatea a devenit unul dintre acele concepte la care se strâmbă din nas – ce înseamnă sustenabilitatea cu adevărat, aplicată și cuantificată la nivel general nu știu să explic, dar știu cum arată în forma ei practică, la fabrica din Otopeni, care poziționează PMI ca un exemplu al modului în care producția poate susține progresul economic reducând în același timp impactul asupra mediului.
Să vedem, aplicat, ce înseamnă sustenabilitate aplicată, în România, la aproape 20 km de București.
- zero deșeuri la groapa de gunoi: în 2025, fabrica a primit certificarea Zero Waste nivel GOLD, acordată de TÜV SÜD, care certifică nivelul de performanță al fabricii în gestionarea deșeurilor;
- iar acest lucru se traduce în peste 95% performanță pozitivă în prevenirea, reciclarea și compostarea deșeurilor, sub 5% performanță neutră (deșeuri incinerate cu recuperare de energie) și 0 deșeuri direcționate către groapa de gunoi;
- lider în gestionarea responsabilă a apei: fabrica a obținut, în 2025, reînnoirea prestigioasei certificări Alliance for Water Stewardship, care recunoaște respectarea celor mai înalte standarde de utilizare sustenabilă a apei;
- inovație în tratarea apelor uzate: în fabrică funcționeazădouă stații moderne de epurare a apelor uzate, minimizând impactul asupra mediului și demonstrând angajamentul PMI față de o producție responsabilă;
- reducerea amprentei de carbon și a dependenței de combustibili fosili: în 2025 au fost puse în funcțiune pe acoperișul fabricii și pe plafonul parcării 6.188 de panouri solare, cu o capacitate totală instalată de 3,4 MWp. Ele produc energie verde și susțin funcționarea unuia dintre cele mai mari boilere electrice industriale din România, utilizat pentru producerea aburului tehnologic necesar în fabrică;
- 12 stații de încărcare pentru mașini electrice sunt instalate în parcarea fabricii;
- transportul integrat pentru peste 1.100 de angajați contribuie direct la reducerea amprentei de carbon.
Și, să intrăm, la pas, în fabrică
Există (cel puțin) două perspective aici. Una personală, cealaltă tehnică. Eu, așa cum spuneam și mai sus pe undeva, nu sunt fumătoare. Așa că am primit invitația de a vizita fabrica cu o curiozitate vie. De la primii pași am simțit parfumul tutunului – un miros natural, ierbos, de plante proaspăt culese, amestecat cu hârtie. Înăuntru, o curățenie farmaceutică și un flux foarte bine pus la punct.
Mi-au plăcut mult și turul și explicațiile și încerc să redau elementele esențiale aici.
Fabrica are 7 secții. Cele mai importante sunt: Secondary Reduced-Risk Products (RRP), Digital Printing și Primary RRP.
În secția Primary începe de fapt procesul. Aici, frunzele de tutun sunt măcinate grosier pentru a obține o pudră, care este apoi omogenizată, măcinată fin și amestecată cu apă, glicerină, fibre de celuloză (imaginați-vă o hârtie albă și frumoasă)și gumă de guar, un ingredient natural folosit ca agent de îngroșare, formând un slurry vâscos. Slurry‑ul este turnat pe un conveior de oțel și uscat într-un uscător de mari dimensiuni, rezultând o foaie continuă de tutun înfășurată pe bobine. Înainte de a fi trimise către Secondary RRP, bobinele sunt tăiate și inspectate „at line” pentru a verifica conformitatea calității.
În zona Secondary prind formă și sunt asamblate componentele esențiale ale consumabilelor pentru produse fără fum, de la batonul de tutun până la elementele de filtrare. Batoanele de tutun sunt realizate în echipamente unde foaia de tutun este ondulată, aromatizată și modelată într-un flux continuu, sub monitorizarea atentă a parametrilor critici de calitate. Este fascinant să vezi cum lucrează milioane de rotițe pentru asamblarea celui mai mic element.
În etapa următoare, componentele sunt aliniate cu precizie, tăiate, combinate și învelite în hârtie, rezultând batoane duble de consumabile pentru produse fără fum. Procesul se finalizează cu tăierea, orientarea și ambalarea succesivă în pachete, cartușe și cutii, obținându-se produsul final, pregătit pentru livrare.
Ulterior, am ajuns și în zona Digital Printing. Aici are loc realizarea design-urilor de ambalaj pentru produsele fără fum. Pe lângă imprimarea digitală, care reprezintă etapa centrală a fluxului, tehnologia de producție asigură diverse procese de design, în funcție de cerințele fiecărui produs: aplicarea cernelurilor și a lacurilor, aplicarea foliei metalizate sau embosare, ce permite realizarea de efecte tactile și elemente în relief direct în timpul imprimării. După imprimare, are loc procesul de tăiere a materialelor în etichete individuale.
Ce vă mai pot spune este că se pune accent foarte mare pe siguranța angajaților, începând de la echipamentul de lucru, până la măsuri de prevenire și sisteme de siguranță.
Știința din spatele produselor fără fum
Vizita noastră în fabrică a avut un preambul în care câțiva reprezentanți ne-au vorbit și despre știința și inovația prin care PMI lucrează pentru a-și realiza obiectivul ambițios de a construi un viitor fără fum. Compania investește semnificativ în cercetare și dezvoltare pentru a crea alternative mai bune decât continuarea fumatului pentru fumătorii adulți care altfel ar continua să fumeze.
Aproximativ 99,7% din bugetul de R&D la nivel global este direcționat către aceste produse. Și peste 1.600 de oameni de știință și experți – fizicieni, biologi, chimiști, medici, epidemiologi, experți în științe comportamentale și mulți alții – contribuie direct la fundamentarea științifică a produselor fără fum.
Atenție! Produsele fără fum nu sunt lipsite de riscuri și conțin nicotină, dar sunt dezvoltate pentru a fi o alternativă mai bună decât continuarea fumatului. Nu voi vorbi despre programul riguros de evaluare științifică, pentru că, deși important, nu face obiectul articolului nostru. Dar de la dezvoltarea produsului, la cercetarea chimică și fizică a aerosolului, cercetarea clinică și până la monitorizare pe termen lung (post-comercializare), PMI urmărește să construiască un corp solid de dovezi privind potențialul produselor fără fum de a reduce expunerea la substanțe nocive în comparație cu continuarea fumatului.
Mă voi opri însă asupra unui aspect despre care a vorbit Mihai Bundoi, Head of Scientific & Medical Affairs: Tobacco Harm Reduction.
Tobacco Harm Reduction (THR) este o abordare de sănătate publică care urmărește reducerea efectelor dăunătoare asociate fumatului, pentru fumătorii adulți care altfel ar continua să fumeze.
Ideea de bază este că nu toți fumătorii renunță – dar efectele dăunătoare pot fi reduse dacă trec la alternative care nu ard tutunul. Închipuiți-vă că un soi de harm reduction este purtarea căștii când mergi pe bicicletă.
În contextul în care există aproximativ 1 miliard de fumători la nivel global, doar măsurile tradiționale (prevenție și renunțare) nu sunt suficiente pentru a reduce rapid impactul fumatului.
Și aici apare știința care arată că problema centrală este arderea tutunului. (Fumatul implică arderea tutunului, proces care generează peste 6.000 de substanțe chimice, iar principala cauză a bolilor asociate fumatului nu este nicotina, ci produsele rezultate din arderea tutunului.)
Cum funcționează THR?
Conform științei, pe scurt, pe un principiu simplu: eliminarea arderii = reducerea semnificativă a substanțelor nocive. Produsele fără fum nu ard tutunul, generează niveluri semnificativ mai reduse de substanțe dăunătoare și pot reprezenta o alternativă mai bună decât continuarea fumatului pentru fumătorii adulți care nu renunță.
Ca exemple, Suedia are în prezent o rată a fumatului de ~5%, asociată cu utilizarea alternativelor fără fum, în special snus, și Japonia, cu o scădere semnificativă a fumatului după introducerea dispozitivelor care încălzesc tutunul.
În concluzie, știința și principiile de tobacco harm reduction stau la baza transformării PMI. Printr-o abordare riguroasă și transparentă, compania dezvoltă alternative pentru fumătorii adulți, cu potențial de a reduce impactul fumatului asupra sănătății publice.
Și, ca să fim clari, până la final.
Dacă nu fumezi, nu începe.
Dacă fumezi, renunță.
Dacă nu renunți, fă o schimbare.
Articol susținut de Philip Morris România
