În timp ce autoritățile confirmau că drona este de proveniență rusească și explicau traseul ei, pe rețelele sociale se înmulțeau așa-zisele „explicații alternative”. Devine din ce în ce mai greu să cădem de acord și asupra unor fapte clare, chiar și atunci când acestea sunt susținute de date tehnice verificabile. În locul unei dezbateri despre implicațiile incidentului, discuția se mută rapid în zona suspiciunii totale.
În noaptea de joi spre vineri, o dronă de fabricație rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați și a rănit două persoane. Este, fără îndoială, cel mai grav incident produs pe teritoriul României de la începutul invaziei ruse în Ucraina. Un obiect militar lansat în contextul unui război aflat la câțiva kilometri de granițele țării a ajuns într-o zonă rezidențială și a afectat direct civili români.
Cu toate acestea, la doar câteva ore după incident, o parte a discuției publice din online nu s-a concentrat pe ce s-a întâmplat, cum a fost posibil și ce măsuri sunt necesare pentru a preveni repetarea unui astfel de episod. În schimb, rețelele sociale s-au umplut de teorii alternative (sau „alternative facts”, cum le numea cineva din administrația Trump) – un eufemism pentru dezinformare.
Nu e de mirare. Există tot mai multe indicii că România este vizată de operațiuni de război hibrid, construite în jurul unor teme care au fost, de altfel, atent cultivate în timp tocmai pentru a eroda încrederea publicului atât în informațiile verificate, cât și în capacitatea statului de a asigura securitatea cetățenilor.
Rețelele sociale sunt cel mai bun teren, iar lovirea blocului de locuințe a generat exact efectul urmărit în astfel de incidente: teamă, incertitudine și confuzie. Spațiul online a fost rapid inundat de teorii ale conspirației, principala fiind că ar fi fost o operațiune „sub steag fals”, iar drona ar fi aparținut Ucrainei și ar fi făcut parte dintr-un plan de atragere a NATO în război.
Obiectivul este ca nimeni să nu mai fie sigur de ceea ce s-a întâmplat cu adevărat
Miza unor astfel de campanii nu este neapărat convingerea publicului că Ucraina este responsabilă, ci cultivarea îndoielii și relativizarea faptelor. Obiectivul este ca nimeni să nu mai fie sigur de ceea ce s-a întâmplat cu adevărat și cine poartă responsabilitatea.
Tonul a fost dat, bineînțeles, de câteva persoane publice care propagă în mod obișnuit narațiuni favorabile Rusiei.
Tristan Tate, anchetat de DIICOT pentru trafic de persoane, a scris pe X că „Ucraina a atacat probabil România pentru a fura mai mulți bani de la Uniunea Europeană. Au redirecționat o dronă rusească sau, mai probabil, au țintit ei înșiși Galațiul. Fac apel la români să nu cadă în plasa acestor capcane”. Postarea sa are peste 800.000 de vizualizări.
BobbyD, un alt personaj cunoscut în mediul online pentru dezinformare, nu avea cum să lipsească și a postat rapid un videoclip în care „doar punea întrebări”: „Virează o dronă rătăcită? Sau una care știe unde merge?”; „Cum poate să dispară o dronă de pe radar?”; „Cum s-a stabilit atât de repede că e vorba de o dronă rusească? Pe ce bază s-a stabilit asta?!”; „Cui îi folosește treaba asta? Cui îi convine ca România să se trezească dimineața cu 70 de oameni evacuați din locuințe?!”.
În comentarii, BobbyD adaugă și că „Era să uit! Termenul limită pentru SAFE e 31 mai, deci mai trebuia cumpărat ceva!”, sugerând astfel că incidentul cu drona pică la fix ca scuză pentru ca guvernul să mai facă noi achiziții militare.
Aceeași narațiune cu cumpărarea de armament a fost promovată și de Diana Șoșoacă printr-o postare pe Facebook intitulată: „ROMÂNII AU DREPTUL SĂ AFLE ADEVĂRUL: S-A AJUNS PÂNĂ LA A ATENTA LA VIAȚA UNUI COPIL ȘI A MAMEI SALE PENTRU A MOTIVA CUMPĂRAREA DE ARMAMENT”.
Rețele coordonate de pagini de social media
Este exact narațiunea pe care o propagă Kremlinul, atât direct, prin Vladimir Putin, cât și prin vocea Ambasadei Rusiei la București.
De altfel, avem și date care ne arată amploarea fenomenului. Cei de la Funky Citizens au identificat două rețele coordonate de pagini de social media care au început să distribuie mesaje alarmiste chiar înainte de incident. Una dintre ele a promovat informații false despre o presupusă dronă rusească ajunsă în România și evacuarea populației, iar cealaltă a amplificat mesaje despre pregătirea unui rucsac de urgență de 72 de ore, folosind referințe la autorități pentru a le conferi credibilitate.
Potrivit Funky Citizens, sincronizarea și modul de distribuire a mesajelor sugerează existența unor campanii coordonate, capabile să ajungă la milioane de utilizatori.
Analiza a peste 14.000 de postări publicate în jurul momentului incidentului arată că discuțiile online s-au concentrat pe impactul dronei, reacțiile autorităților, originea aparatului și capacitatea României de a-și apăra spațiul aerian. În paralel, au circulat și numeroase narațiuni conspiraționiste sau speculative, care au pus sub semnul întrebării responsabilitatea Rusiei, au minimalizat gravitatea incidentului sau au încercat să exploateze politic evenimentul.
Comentariu pe pagina Ambasadei Rusiei: „O operațiune sub steag fals făcută chiar de România”
O simplă privire aruncată în secțiunile de comentarii de pe Facebook sau TikTok de la marile publicații de știri ne arată că această campanie e eficientă. Spre exemplu, la un videoclip postat pe TikTok de Digi24 cu momentul în care explodează drona, comentariul cu cele mai multe like-uri aparține unei persoane care întreabă: „De unde știți că e dronă rusească?”, iar următorul ca număr de like-uri spune clar: „Dronă ucraineană ca toate de până acum, atacuri sub steag fals pt. a băga România în război”.
Iar această narațiune se repetă constant într-un număr mare de comentarii din online, inclusiv, deloc surprinzător, la postarea Ambasadei Rusiei de la București de pe Facebook. Acolo, oficialii ruși contestă și ei informația că drona ar fi rusească: „Toate acestea indică faptul că, în realitate, a avut loc o nouă provocare a regimului de la Kiev, care încearcă prin toate mijloacele să atragă NATO într-un război cu Rusia”.
Comentariul cu cele mai multe like-uri, aproape 3000, spune că „Nici măcar ucrainenii nu au lansat drona, este o operațiune sub steag fals făcută chiar de România, să aibă motiv sa dea drumul la programul SAFE”; alt comentariu cu mii de like-uri spune că „Noi populatia majoritară a României nu suntem interesați de războiul cu Ucraina, noi nu ne dorim sa furnizam arme și bani Ucrainei”.
O infrastructură de distribuție în care suspiciunea e omniprezentă
Ce e important de observat în acest tip de reacție nu este doar volumul de dezinformare, ci viteza cu care ea se organizează în jurul unor explicații deja familiare. În doar câteva ore, incidentul din Galați a fost absorbit într-un ecosistem narativ deja existent: „steag fals”, „NATO vrea război”, „Ucraina provoacă intenționat”, „autoritățile ascund adevărul”. Sunt niște tipare de interpretare care sunt reciclate constant și aplicate aproape automat oricărui eveniment geopolitic sensibil.
Aceste narațiuni nu circulă doar în zone marginale ale internetului, ci sunt amplificate de actori cu vizibilitate mare, precum influenceri sau figuri politice, iar rezultatele se văd în comentariile lăsate de oameni pe paginile cu audiențe masive. Vorbim despre o infrastructură de distribuție în care suspiciunea e omniprezentă. Formulări de tipul „doar pun întrebări”, cum propune BobbyD, funcționează exact ca un mecanism de evitare a responsabilității, dar și ca un instrument de inoculare a îndoielii.
Probabil că cea mai gravă consecință e erodarea capacității de a ajunge la un consens minim asupra faptelor. Orice incident poate fi reinterpretat instantaneu ca operațiune ascunsă, provocare sau manipulare. Într-un astfel de mediu, instituțiile care încearcă să ofere clarificări sunt văzute doar ca actori interesați în aceeași competiție de narațiuni. Iar felul defectuos în care politicienii români aleg constant să comunice în astfel de situații doar adâncește problema.
