Viața de ales în străinătate e diferită de cea de politician din țară. E general acceptat că, în calitate de europarlamentar, ești sub mai puțină „presiune cotidiană” și ai mai multă libertate de a-ți face cunoscute opiniile în chestiuni sensibile sau chiar controversate. Cum a acționat la Bruxelles și la Strasbourg Eugen Tomac, cel care a devenit joi premier desemnat al României.
Pe 1 noiembrie 2024, acoperișul din beton al gării din Novi Sad, oraș de 260.000 de locuitori din nord-vestul Serbiei, s-a prăbușit pe trotuarul aglomerat de dedesubt, provocând moartea a 16 persoane și rănind grav încă una. A început o perioadă de manifestații anti corupție, care continuă și astăzi, după un an și jumătate.
Fraza de la „Colectiv“ folosită pentru ”Novi Sad”
Pe 11 februarie 2025, Eugen Tomac, europarlamentar român, rostea la microfonul de la Strasbourg al Parlamentului European următorul discurs scurt:
„Doamnă președintă, stimați colegi, doamnă comisară, a fost nevoie să moară oameni nevinovați în tragedia de la Novi Sad, pentru a scoate în evidență o nemulțumire justificată pe care cetățenii Serbiei o manifestă. Ca for democratic, cel mai reprezentativ al Uniunii Europene, Parlamentul European este și trebuie să rămână alături de vocile care așteaptă schimbare în societatea Serbiei”.
Folosită de Eugen Tomac în contextul tragediei de la Novi Sad, fraza „A fost nevoie să moară oameni” este una care a făcut carieră în România.
A fost rostită de președintele Klaus Iohannis în noiembrie 2015, după tragedia de la Clubul Colectiv. „A fost nevoie să moară oameni ca această demisie să se producă”, a spus Klaus Iohannis cu privire la demisia guvernului condus de Victor Ponta.
Despre guvernul lui Vučić: „Este extrem de fidel în continuare relației cu Federația Rusă”
La Strasbourg, Tomac a continuat atacul la adresa conducerii sârbe a lui Aleksandar Vučić. „Guvernul sârb a demonstrat în ultimii ani că are o abordare duplicitară: spune că înțelege parcursul european, dar este extrem de fidel în continuare relației cu Federația Rusă. Acest dublu standard nu poate funcționa, iar oamenii din Serbia sunt nerăbdători să se renunțe la acest dublu standard și să se aplice regulile care guvernează în toată Europa. Asta trebuie să înțeleagă politicienii de la Belgrad și pentru asta trebuie să fim alături de aceste voci ale speranței din Serbia”, a spus Tomac.
Tomac e la al doilea mandat
Eugen Tomac avea 37 de ani când a fost ales prima oară ca europarlamentar. A fost ales pe listele Partidului Mișcarea Populară, partid înființat la inițiativa lui Traian Băsescu și care a obținut aproape 6% la alegerile europene din mai 2019.
A doua oară, Eugen Tomac a intrat în Parlamentul European pe listele comune ale USR, PMP și Forța Dreptei, care au strâns 8,71% din voturi în iunie 2024. În PE, el face parte din grupul Renew, al patrulea grup politic ca mărime din Parlamentul European.
Ce a spus despre victoria din turul 1 a lui Călin Georgescu
Pe 17 decembrie 2024, la 11 zile după despre alegerile prezidențiale anulate, în Parlamentul European a avut loc o dezbatere cu titlul: Informarea greșită și dezinformarea pe platformele de comunicare socială, precum TikTok, și riscurile aferente pentru integritatea alegerilor în Europa”.
Eugen Tomac s-a adresat plenului.
„Domnule președinte, vreau să prezint succint ce s-a întâmplat de fapt în România la ultimele alegeri prezidențiale, pentru că în mod clar, alegerile au fost influențate și a existat un interes direct al Federației Ruse ca acest lucru să se întâmple.
Cum? Foarte simplu. Este imposibil ca un candidat aflat cu 5 %, cu doar două săptămâni înainte de alegeri, să ajungă pe locul 9 la nivel mondial în trendurile video pe TikTok, în condițiile în care această aplicație are un miliard de utilizatori”.
„Singura presă care a aplaudat această victorie a fost presa de la Moscova”
Tomac a continuat: „Singura presă care a aplaudat această victorie a fost presa de la Moscova. Însuși Putin a criticat decizia autorităților de a renumăra buletinele de vot. Interesul Rusiei de a-și plasa un om în fruntea statului român a fost evident și, în momentul de față, nu ce se întâmplă în România trebuie să dezbatem, ci ce se întâmplă cu această platformă în Europa, pentru că democrația este în mod real amenințată”.
Despre industria de automobile: „Peste 14 milioane de cetățeni europeni își desfășoară activitatea în acest domeniu”
În ce privește temele economice, Eugen Tomac a pledat în Parlamentul European pentru susținerea industriei europene de automobile. „Doar dacă ne uităm la cifre și faptul că peste 14 milioane de cetățeni europeni își desfășoară activitatea în acest domeniu, este esențial ca această industrie să fie susținută”.
„Însă de la Comisia Europeană sunt așteptate niște răspunsuri, pentru că suprareglementarea, birocrația și lipsa de direcție îndrăzneață pentru acest domeniu cheie descurajează foarte mult și pune pe gânduri această industrie. De aceea, credem că este esențial ca în următoarea perioadă Comisia să vină cu un plan ambițios prin care să încurajeze această industrie să fie competitivă și să aibă capacitatea să păstreze locurile de muncă în această etapă de tranziție”, a spus actualul premier desemnat, când era europarlamentar.
O inițiativă legată de jocurile de noroc
Împreună cu mai mulți eurodeputați, Eugen Tomac a fost autorul unei întrebări către Comisia Europeană, prin care solicită o taxă pe jocurile de noroc. Inițiativa nu abordează dependența, ci doar se gândește cum statele să reglementeze împreună domeniul.
„Sectorul jocurilor de noroc și al pariurilor a devenit din ce în ce mai digital și transfrontalier. Acesta beneficiază de piața internă și de infrastructura digitală a Uniunii, în timp ce cadrele naționale de reglementare și de impozitare rămân fragmentate. Această situație poate crea denaturări pe piața internă și poate complica acțiunea coordonată împotriva operatorilor ilegali și fără licență”.
„Pe baza datelor furnizate de Direcția Generală pentru Serviciile de Cercetare Parlamentară a Parlamentului, o astfel de taxă ar putea permite Uniunii Europene să colecteze între 2 și 4 miliarde EUR în fiecare an, ajungând la aproape 28 de miliarde EUR pentru întreaga perioadă a CFM”, se arată în mesajul eurodeputaților.
În contrasens cu inițiativa semnată și de Eugen Tomac, problema reală nu e că statul nu câștigă, ci că pierde în raport cu jocurile de noroc, conform mai multor studii, cel mai recent din Italia.
Gamblingul e un domeniu unde în mod cert pierd cei care joacă, pierde statul și câștigă doar companiile. De ce pierde statul? Pentru că taxele încasate din cazinouri, pariuri online și „păcănele” nu compensează costurile cu tratamentele medicale și efectele sociale nocive ale jocurilor de noroc.
