Consiliul Concurenței a anunțat că a amendat zece bănci cu peste 700 de milioane de euro, afirmând că băncile au manipulat rata ROBOR, cea care decide valoarea ratelor lunare pentru persoanele care au credite cu dobândă variabilă în lei contractate înainte de mai 2019. Purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale, Dan Suciu, spune că decizia Consiliului nu va afecta modul de stabilire al acetui indice, informează Profit.ro.
„Decizia Consiliului Concurenței nu vizează regulamentul de tranzacționare agreat de BNR. În privința practicilor invocate de Consiliu, înțelegem ca decizia va fi contestata în instanță și se va clarifica cu aceasta ocazie”, a declarat, pentru Profit.ro, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României.
Într-un comunicat emis duminică, instituția anunță amendarea a 10 bănci cu sume în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru că și-au coordonat comportamentul în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR, încălcând astfel Legea concurenței și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Ancheta Consiliului Concurenței a vizat 11 bănci, dar amenzile au fost aplicate pentru 10 întrucât, între timp, OTP Bank a fost preluată de Banca Transilvania, astfel că aceasta din urmă plătește două amenzi.
Cuantumul acestora este următorul:
● Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei;
● BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei;
● Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei;
● Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei;
● ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei;
● Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei;
● Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei;
● CEC Bank SA: 332,98 milioane lei;
● UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei;
● Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei;
● Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei.
Acuzațiile Consiliului Concurenței
Investigația a stabilit că băncile sancționate au făcut schimb de informații confidențiale și strategice cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing, deși confidențialitatea cotațiilor ferme din perioada de fixing este prevăzută atât de regulile de concurență, cât și de reglementările naționale și europene.
„Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotațiile ferme ar trebui să fie independente, băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților. Independența cotațiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacții nu poate fi folosită ca indicator relevant”, se spune într-un comunicat al Consiliului Concurenței.
Astfel, a fost stabilit un nivel mai mare al indicelui ROBOR, ceea ce a avantajat creditorii dar a afectat direct consumatorii și ceilalți debitori ale căror contracte sunt raportate la ROBOR.
„Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Transparența tranzacțiilor este benefică în unele situații. Problema apare însă în cazul cotațiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidențiale, aspect esențial în cazul maturităților unde volumul tranzacțiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale”, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.
