Premierul desemnat Eugen Tomac a declarat, într-un interviu acordat Politico, că viitorul guvern va continua măsurile de reducere a deficitului bugetar, însă exclude introducerea unor noi taxe pe muncă. În același timp, el promite sprijin pentru mediul privat și reducerea birocrației.
Întrebat cum intenționează să liniștească piețele financiare și agențiile de rating, Tomac a spus, pentru ziarul european, că România își va respecta țintele de reducere a deficitului, dar că „nu vor exista noi impozite pe muncă sau pe capitalul productiv”.
El a precizat că guvernul va urmări în paralel finalizarea PNRR, implementarea facilității SAFE și aderarea la OCDE, pe care le consideră „trei ancore externe” esențiale pentru credibilitatea economică a României.
„Prin îndeplinirea promisiunilor noastre, conform unui calendar pe care toată lumea îl poate verifica. Bugetul pentru 2026 se încheie cu un deficit de 6,2%, în scădere faţă de 7,6% în 2025. România s-a angajat să atingă 5,1% în 2027. Această traiectorie nu este negociabilă. Nu vor exista noi impozite pe muncă sau pe capitalul productiv. În schimb, vom continua să reconstruim partea de cheltuieli.
În paralel, vom restabili dialogul instituţionalizat şi permanent cu comunitatea de afaceri, deoarece politicile fiscale haotice de după 2022 ne-au costat credibilitatea şi nu vom repeta acest lucru. Pentru agenţii, trei ancore externe contează: finalizarea PNRR (finanţarea planului UE de redresare şi rezilienţă în contextul Covid), facilitatea SAFE (care asigură programul de împrumuturi pentru apărare al UE) şi aderarea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Realizarea la timp a acestor trei obiective este, sincer, mai importantă pentru spread-urile noastre decât orice angajament retoric pe care l-aş putea face în acest interviu”, a spus Eugen Tomac.
„Statul încetează să mai lupte împotriva antreprenorilor”
Întrebat prin ce se va diferenția de fostul guvern, premierul desemnat afirmă că va păstra aceeași traiectorie de reducere a deficitului, dar că va schimba raportarea statului față de mediul de afaceri.
„În ceea ce priveşte traiectoria fiscală şi ancorele europene, există o continuitate deplină. Calea de reducere a deficitului este aceeaşi. Acestea nu sunt priorităţi ale lui Bolojan sau Tomac. Acestea sunt obiective şi priorităţi naţionale pentru România”, a declarat el.
Potrivit lui Tomac, „diferenţa” va consta într-o „poziţie fără echivoc în favoarea sectorului privat”.
„Statul încetează să mai lupte împotriva antreprenorilor. Vom desfăşura o consultare instituţională permanentă cu mediul de afaceri, vom publica un inventar public al tuturor autorizaţiilor necesare pentru orice activitate comercială şi le vom elimina pe cele care nu au niciun scop”, a spus acesta.
El a adăugat că va accelera digitalizarea și reducerea birocrației și că vede antreprenoriatul drept un instrument de dezvoltare inclusiv pentru mediul rural.
„Nu există loc pentru o nouă expansiune fiscală”
Întrebat cum va păstra sprijinul PSD pentru reducerea deficitului, Tomac spune că va colabora cu toate forțele proeuropene care „acceptă aritmetica bugetară”.
„Discuţia sinceră cu PSD este aceeaşi discuţie pe care o voi avea cu orice alt partid: nu există loc pentru o nouă expansiune fiscală”, a declarat el.
„Asta nu înseamnă că uităm de cetăţenii vulnerabili sau de pensionari. Puţinele resurse pe care le putem economisi pentru a fi responsabili din punct de vedere fiscal vor merge în această direcţie (…) În același timp, trebuie să încurajăm antreprenoriatul şi sectorul privat. Acolo se produce bogăţia, iar cu cât avem mai multă bogăţie, cu atât mai mult putem redistribui către cei mai puţin înstăriţi”, a afirmat Tomac.
Despre extrema dreaptă: „Restricţia fiscală percepută ca fiind nedreaptă alimentează extremismul”
Tomac avertizează că măsurile de austeritate considerate inechitabile pot contribui la creșterea formațiunilor extremiste.
„Riscul este real şi îl iau în serios. Restricţia fiscală percepută ca fiind nedreaptă – restricţie care afectează mai întâi cetăţeanul şi abia apoi pe cei privilegiaţi – alimentează extremismul”, a spus el.
Întrebat dacă ar colabora cu AUR pentru adoptarea unor legi, Tomac a răspuns că respectă votul cetățenilor, însă „nu voi accepta niciodată şi nu voi înţelege partidele politice care acţionează împotriva interesului naţional al României, iar AUR a manifestat un astfel de comportament în multiple ocazii”.
Cere publicarea raportului privind anularea alegerilor din 2024
În privința anulării alegerilor prezidențiale din 2024, Tomac spune că raportul complet privind decizia ar trebui făcut public.
„Consider că faptele sunt clare. Un candidat a încălcat legea electorală română şi a beneficiat de un avantaj semnificativ faţă de ceilalţi candidaţi. Desigur, cetăţenii au dreptul să cunoască şi să înţeleagă raţionamentul din spatele deciziilor instituţionale majore. Cred că raportul complet privind anularea alegerilor, odată publicat, va contribui la clarificarea acestor aspecte”, a declarat el.
Premierul desemnat a mai spus și că împărtășește opinia președintelui Nicușor Dan potrivit căreia corupția reprezintă un risc pentru securitatea națională și că sunt necesare mai multă transparență, digitalizare și responsabilitate în instituțiile publice.
Totodată, Tomac a confirmat că va renunța la mandatul de europarlamentar dacă Parlamentul îi va acorda votul de învestitură.
„Cele două funcţii sunt incompatibile. Dacă voi fi confirmat de parlament în funcţia de prim-ministru, îmi voi dedica întreaga atenţie şi energie conducerii guvernului”, a declarat el.
