Un start-up din sudul Franței folosește țânțari masculi sterilizați pentru a reduce populațiile acestei specii invazive în zonele urbane. Metoda ecologică urmărește diminuarea numărului de insecte și reducerea riscului de îmbolnăvire, potrivit Euronews.com.
Această companie franceză adoptă o abordare neobișnuită pentru a combate una dintre cele mai problematice insecte din Europa: creșterea a milioane de țânțari-tigru și eliberarea lor în natură, în încercarea de a limita răspândirea bolilor.
La unitatea sa din Montpellier, Terratis produce în prezent aproximativ 1,5 milioane de țânțari tigru masculi sterili în fiecare săptămână. Insectele sunt eliberate în cartiere unde locuitorii se confruntă cu probleme tot mai grave cauzate de această specie invazivă, care poate transmite boli precum dengue, Zika și chikungunya.
Procesul se bazează pe ceea ce oamenii de știință numesc „tehnica insectelor sterile”. Țânțarii masculi, care nu înțeapă, sunt separați și expuși la raze X care le sterilizează lichidul seminal. Odată eliberați, aceștia se împerechează cu femelele sălbatice, dar nu se naște nicio descendență, ceea ce contribuie la reducerea treptată a populațiilor de țânțari.
Terratis afirmă că metoda nu implică organisme modificate genetic, nu conține substanțe chimice și este ecologică.
Un videoclip filmat la unitatea de producție arată containere uriașe pline cu țânțari, tăvi cu larve și tehnicieni care pregătesc loturi de insecte pentru eliberare. În cartierul Malbosc din Montpellier, lucrătorii eliberează în mod regulat mii de țânțari sterili în puncte desemnate, ca parte a programului.
Cercetătorii afirmă că interesul pentru această tehnică este în creștere la nivel mondial, existând zeci de proiecte în derulare în diferite țări. Franța se numără printre primele țări care au dus această tehnologie dincolo de cercetarea de laborator și au trecut la implementarea la scară comercială.
Compania intenționează să-și mărească dramatic producția, urmărind să ajungă la 40 de milioane de masculi sterili pe săptămână în decurs de doi ani.
Susținătorii speră că această abordare va constitui un instrument pe termen lung împotriva unei insecte care a devenit atât o pacoste, cât și o problemă de sănătate publică în diverse părți ale Europei.
