Propunerea prim-ministrei vizează un sistem de reprezentare proporțională, cu crearea unui „premiu de majoritate” sub forma unor locuri suplimentare, care vor fi acordate coaliției politice care obține cele mai multe voturi, scrie Financial Times.
Giorgia Meloni insistă cu o reformă a sistemului electoral italian, criticată de partidele de opoziție care o acuză pe șefa guvernului că încearcă de fapt să-și asigure victoria la alegerile generale de anul viitor.
Înaintea unei dezbateri parlamentare care urmează să înceapă vineri, Meloni a declarat că modificările vor asigura un guvern stabil după ani de turbulențe politice care au caracterizat politica Italiei înainte de venirea sa la putere.
„Astăzi suntem considerați un pilon al stabilității în Europa. Ieri eram o Italie instabilă într-o Europă mai stabilă”, a declarat Meloni marți, în cadrul unui forum public.
„Cu siguranță nu vreau ca Italia să redevină instabilă”, a spus ea.
Ce prevede propunerea
În centrul propunerii guvernului se află un sistem de reprezentare proporțională, cu crearea unui „premiu de majoritate” sub forma unor locuri suplimentare, care vor fi acordate coaliției politice care obține cele mai multe voturi, permițându-i să guverneze, chiar dacă nu atinge o majoritate absolută.
Pentru a se califica pentru acest bonus de până la 17,5% din locurile din parlament, partidele ar trebui să candideze pe o platformă comună și să cadă de acord asupra unui candidat la funcția de prim-ministru – o referință la inițiativa, acum abandonată, a lui Meloni de a modifica constituția post-fascistă a Italiei și de a institui un prim-ministru ales direct.
Potrivit propunerii, coaliția câștigătoare trebuie să atingă un prag minim de 42% din voturi pentru a revendica „bonusul de majoritate”. În caz contrar, locurile suplimentare vor fi distribuite proporțional.
„Este o lege proporțională – cine obține cele mai multe voturi guvernează”, a susținut Meloni.
„Dar aceasta îi conferă celui care obține cele mai multe voturi puterea de a dispune de o majoritate pentru a guverna timp de cinci ani. Ar trebui să fim cu toții de acord cu acest lucru, mai ales stânga”, a spus ea.
„Modificarea unei legi electorale este întotdeauna un semn de slăbiciune”
Lorenzo Castellani, politolog la Universitatea Luiss din Roma, a afirmat pentru Financial Times că reforma sistemului electoral propusă de Meloni reflectă un sentiment de anxietate al acesteia cu privire la perspectivele sale înaintea alegerilor de anul viitor, care ar putea avea loc încă din aprilie.
În 2022, coaliția de centru-dreapta condusă de Meloni a câștigat cu ușurință în fața unei opoziții profund divizate.
Însă acum Partidul Democrat, Mișcarea populistă „5 Stele” și alți oponenți, care s-au aliat pentru a-i bloca cu succes încercarea de a reforma sistemul judiciar, își propun să desfășoare o campanie electorală comună.
„Modificarea unei legi electorale este întotdeauna un semn de slăbiciune”, a afirmat Castellani. „Dacă trebuie să schimbi regulile pentru a câștiga, înseamnă că nu te simți foarte sigur că ai putea câștiga alegerile”, a afirmat profesorul.
„Nu vom permite adoptarea legii electorale”
Partidele de opoziție s-au angajat să blocheze reforma.
„Nu vom permite adoptarea legii electorale”, a declarat marți Elly Schlein, lidera Partidului Democrat din opoziție, adăugând că anumite aspecte ale legii sunt „în mod clar neconstituționale”.
Un alt democrat, Marco Meloni (fără nicio legătură de rudenie cu prim-ministra), a afirmat că propunerea este „un plan autoritar care concentrează puterea în mâinile unei singure persoane”.
Riccardo Magi, din cadrul partidului de opoziție mai mic Più Europa, a denunțat „un amestec incoerent de sisteme diferite”, menit să asigure o majoritate pentru coaliția de guvernare.
Inspirată dintr-o lege a lui Berlusconi
Propunerea lui Meloni este inspirată dintr-o controversată lege electorală din 2005, introdusă de prim-ministrul de atunci, Silvio Berlusconi. Acea lege includea un „bonus de majoritate” și a fost utilizată în trei runde de alegeri până când a fost anulată de Curtea Constituțională în 2013.
Cerința ca coalițiile electorale să-și desemneze în avans candidații la funcția de prim-ministru va crea, de asemenea, dificultăți în cadrul taberei de opoziție de centru-stânga din Italia, pe care atât Schlein, cât și liderul Mișcării 5 Stele, Giuseppe Conte, aspiră să o conducă.
Proiectul de lege ar îngreuna, de asemenea, participarea partidelor mai mici la alegeri, impunându-le să strângă 500.000 de semnături – o prevedere considerată pe scară largă ca fiind îndreptată împotriva fostului general Roberto Vannacci și a mișcării sale de extremă dreapta, aflată la început de drum, Futuro Nazionale sau Viitorul Național.
Vannacci, care s-a desprins de Liga lui Matteo Salvini, viceprim-ministru, la începutul acestui an, a câștigat sprijinul alegătorilor de dreapta dezamăgiți de coaliția lui Meloni.
