Temperaturile ridicate reduc productivitatea muncii și a capitalului, afectează producția agricolă, deteriorează starea de sănătate a populației și capitalul uman (abandon școlar, performanțe de învățare mai slabe), și pot genera instabilitate socială și migrație, arată Raportul Anual al BNR publicat vineri.
Metodologia folosită de bancherii centrali se bazează pe ecuații complicate, variabile de control (ocupare, NEET, acces la medici, precipitații) și variabila de interes – modificarea temperaturii. Sunt testate două eșantioane: 27 de țări europene și 11 țări din ECE, inclusiv România.
- Calculele BNR arată că o creștere cu 1⁰ C a dinamicii temperaturii față de anul precedent este asociată cu o reducere a ritmului anual de creștere a PIB pe locuitor de aproximativ 0,4 puncte procentuale.
- De asemenea, și un nivel mai ridicat al temperaturii este corelat cu o creștere economică mai slabă: o temperatură medie mai mare cu 1⁰ C este asociată cu o reducere a dinamicii PIB pe locuitor cu circa 0,6 puncte procentuale.
În timp ce variația numărului de zile de căldură extremă are un efect limitat asupra dinamicii PIB pe locuitor (-0,02 puncte procentuale pentru fiecare zi suplimentară), perioadele prelungite de căldură – de peste o lună – sunt asociate cu o încetinire mai vizibilă a creșterii economice, de aproximativ 0,5 puncte procentuale.
Impactul este semnificativ mai pronunțat în cazul regiunilor mai puțin dezvoltate, unde scăderea estimată ajunge la circa 2,2 puncte procentuale.
Pentru eșantionul restrâns (Format din țări care s-au aflat într-un proces de convergență, cu o rată medie de creștere a PIB pe locuitor de aproximativ 5% în intervalul 2000-2023), nu a fost identificată o relație semnificativă între temperatură și dinamica PIB pe locuitor și nici între temperatură și nivelul PIB pe locuitor. Totuși, și aici apare un efect negativ, dar redus, al creșterii numărului de zile foarte calde (aproximativ -0,05 puncte procentuale), similar cu eșantionul extins.
În cazul perioadelor de cel puțin o lună de temperaturi ridicate, impactul negativ este din nou mai pronunțat în regiunile mai puțin dezvoltate, unde dinamica PIB pe locuitor este mai mică cu aproximativ 2,3 puncte procentuale. Pe de altă parte, în regiunile unde agricultura are o pondere mai redusă, efectul estimat este unul pozitiv, de aproximativ 3 puncte procentuale.
Principalele rezultate:
- La nivel european (eșantion extins), o creștere cu 1°C a temperaturii este asociată cu o reducere a creșterii PIB/locuitor de circa 0,4–0,6 puncte procentuale
- Perioadele prelungite de căldură extremă (peste 30 de zile/an cu temperaturi medii peste 25°C) reduc creșterea economică cu circa 0,5 pp în medie, dar cu până la 2,2 pp în regiunile mai puțin dezvoltate
- În ECE, nu s-a identificat o relație semnificativă la nivel general, dar în regiunile sărace efectul negativ al caniculei prelungite ajunge la 2,3 pp, în timp ce regiunile cu agricultură redusă înregistrează un efect pozitiv de circa 3 pp
România a înregistrat o creștere a temperaturii medii de 1,1°C între 2000–2004 și 2019–2023
„Estimările indică, în general, o relație negativă între evoluția temperaturii și cea a PIB pe locuitor. Cele mai pronunțate efecte apar în cazul episoadelor prelungite de căldură extremă, definite ca perioade în care numărul zilelor cu temperaturi medii (zi-noapte) peste 25⁰ C depășește o lună pe an. În aceste situații, impactul negativ asupra creșterii economice este semnificativ, în special în regiunile mai puțin dezvoltate, atât la nivel european, cât și în Europa Centrală și de Est”, mai arată autorii analizei.
