Europa trece prin cel mai intens val de caniculă al acestui an. Temperaturile au trecut de 40 de grade în România, în ultimele zile, în mai multe localități. Înainte de țara noastră, valul a trecut prin majoritatea continentului european și a stabilit noi maxime istorice în Cehia sau Germania.
- În Praga, la numărul de urgență 112 au fost anunțate 85 de cazuri de persoane care au leșinat din cauza caniculei într-o singură zi.
- În Franța și Germania, parlamentarii ecologiști au criticat lipsa de pregătire a autorităților, în timp ce populiștii din Cehia au ironizat măsurile.
- România a bifat și ea o premieră din cauza caniculei: a amânat proba a doua a Bacalaureatului cu o zi.
- Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului transfrontalier PULSE de Sebastian Pricop, cu sprijinul lui Petr Jedlička, (Denik Referendum/ Cehia), Marina Kelava (H-Alter/ Croația), Mike Konstantopoulos (Efsyn/Grecia), Birgit Baumann și Maximilian Werner (Der Standard/ Austria și Germania).
Cea mai ridicată temperatură măsurată vreodată în Germania
O stație meteo a înregistrat duminică o temperatură de 41,7°C la umbră în orașul Coschen, lângă granița germano-poloneză, în statul german Brandenburg.
Aceasta este cea mai ridicată temperatură măsurată vreodată în Germania de când au început înregistrările meteorologice.
Valul de căldură a afectat însă întreaga țară. În statul Saarland, din vestul țării, s-au raportat temperaturi de 41,3°C în capitala Saarbrücken. Imagini din Berlin, cu Poliția care foloseste tunuri cu apă ca să-i răcorească pe trecărori au făcut înconjurul lumii, zilele trecute, relatează corespondentul Der Standard din Germania.
Concerte și evenimente anulate în Cehia
Recordul de temperatură din Cehia a căzut de două ori în acest val de caniculă.
Cea mai ridicată temperatură s-a înregistrat sâmbătă, de 41,9 grade Celsius. Aproape fiecare regiune a cunoscut o serie de nopți tropicale, ceea ce este o raritate în special în zonele deluroase, potrivit publicației partenere Denik Referendum.
În Praga, la numărul de urgență s-au înregistrat 85 de cazuri de persoane care au leșinat din cauza caniculei. Din iunie 2025 până la valul actual, au existat doar 40 de cazuri.
Mai multe evenimente în aer liber, precum concerte, au fost anulate, iar trenurile au înregistrat întârzieri însemnate ca urmare a restricțiilor de circulație.
Duminică, temperaturile din centrul capitalei austriece Viena au ajuns la 40°C, pentru prima dată în istorie. De asemenea, cu 40,1°C, municipalitatea Bad Deutsch-Altenburg din Austria Inferioară s-a apropiat de recordul istoric de temperatură al Austriei de 40,5°C.
Două decese în România din cauza caniculei
România nu a înregistrat recorduri istorice ale temperaturilor, dar în mai multe stații meteorologice din țară au fost înregistrate temperaturi de peste 40 grade. Temperaturile resimțite s-au apropiat și de 45 de grade.
Departamentul pentru Situații de Urgență a anunțat sâmbătă că o femeie în vârstă de 81 de ani a murit după ce s-a prăbușit în stradă, iar 18 persoane au trebuit să fie spitalizate ca urmare a efectelor căldurii sufocante.
Duminică, o persoană a fost declarată decedată la locul intervenției de către medici, iar 31 persoane adulte au necesitat transportul la spital.
Din cauza caniculei, Ministerul Educației a decis amânarea cu o zi a probei obligatorii a profilului de la bacalaureat (matematică sau istorie) cu o zi. A fost pentru prima oară în istorie când calendarul examenului se modifică pe timpul desfășurării.
În București, au fost montate fântâni stradale și dușuri cu perdele de vapori de apă în zonele cele mai aglomerate. În total – 113 fântâni de băut și 8 dușuri stradale, potrivit Primăriei Capitalei.
CFR SA, operatorul feroviar de stat, anunță că în zilele caniculare pot fi impuse limite de viteză din cauza temperaturilor ridicate prognozate. Mai multe trenuri au ajuns în Gara de Nord cu întârziere de până la 4 ore.
Intrare gratis la piscină în Zagreb
Nici în Croația nu au fost înregistrate noi recorduri, dar autoritățile au luat mai multe măsuri pentru a sprijini populația. Primăria Zagreb a permis cetățenilor să intre gratis la muzee, galerii și biblioteci pentru a profita de aerul condiționat.
Intrările la piscinele publice au fost gratuite de vineri până duminică. Măsuri similare au fost luate și în valurile precedente de caniculă.
Primăria Rijeka, principalul port și al treilea oraș ca populație din Croația, a oferit cazare temporară zilnică pentru persoanele care nu au locuințe adecvate pentru valul de căldură.
Avertismentul unui specialist
Tedros Adhanom Ghebreyesus, șeful Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), a scris duminică pe X că s-au înregistrat peste 1.300 de decese care au legătură cu căldură în Europa, în ultimele 7 zile.
„În momentul de față, 150 de milioane de oameni trăiesc în condiții de căldură extremă, sute au murit”, a scris acesta.
„Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire de pe Pământ – încălzirea se întâmplă de două ori mai repede decât media globală”, a mai spus el.
„Impulsionat de schimbările climatice și încălzirea globală, fenomenul valului de căldură «unic într-o generație» are loc acum aproape anual”.
Morgile din Paris, copleșite de cereri
Autoritățile din Franța au precizat că, în timpul și ca urmare a valului de căldură de o săptămână, au avut loc aproximativ 1.000 de decese. Agenția pentru sănătate (SPF) atrage atenția însă că adesea este dificil de stabilit dacă decesele au ca factor principal canicula, în special în rândul persoanelor în vârstă.
În 2003, autoritățile franceze au raportat 15.000 de decese legate de valuri de căldură.
Franța calculează numărul folosind principiul „excesului de mortalitate”, mai precis creșterea numărului total de decese față de o medie istorică (normală), într-o anumită perioadă de timp. Această metodă arată impactul real al unor crize precum pandemiile sau valurile de căldură asupra unei populații.
Publicația franceză Le Parisien a relatat că morgile din Paris au fost copleșite de numărul mare de cereri. Managerul uneia dintre aceste, Zouhaier Hertelli, a declarat pentru La Parisien că a trebuit să refuze 150 de cereri din partea caselor funerare doar în weekend, iar aproape toate au vizat victime în vârstă ale căldurii.
Dezbatere politică din cauza valului de căldură
Numărul deceselor legate de căldură, estimat acum la o mie, este suficient de mare pentru a declanșa o dezbatere politică aprinsă în Franța. Lidera Partidului Verde, Marine Tondelier, a acuzat guvernul de eșec. Ea spune că executivul nu a prevăzut efectele valului de căldură și că a redus „fondul verde” alocat acțiunilor climatice de la 2,5 miliarde de euro în acest an la 837 de milioane de euro.
Dreapta moderată, însă, îi acuză pe Verzi că se opun aerului condiționat, chiar și în spitale. Aceștia susțin că această opoziție este motivată ideologic, deoarece energia electrică utilizată provine de la centralele nucleare.
Prim-ministrul Sébastien Lecornu a comandat de urgență 30.000 de unități de aer condiționat pentru spitalele publice. Luni, premierul a convocat o altă reuniune de criză pentru a se pregăti pentru următorul val de căldură. Meteorologii se tem că acesta ar putea lovi Franța chiar de săptămâna viitoare.
Tensiuni politice și în Germania
„Guvernul federal eșuează în luarea măsurilor medicale pentru protecție împotriva căldurii”, a acuzat Nicola Buhlinger-Göpfarth, președinta Asociației Germane a Medicilor Generaliști. „Anii de promisiuni că problema protecției împotriva căldurii va fi în sfârșit prioritizată nu au fost urmați de nicio acțiune.”
Buhlinger-Göpfarth le-a reamintit tuturor că guvernul de coaliție CDU-SPD a anunțat un pachet major de măsuri pentru protecția împotriva caniculei în urmă cu trei ani. Acesta includea rambursarea consultațiilor medicale pentru persoanele în vârstă sau vulnerabile în timpul valurilor de căldură la cabinetele medicilor generaliști. Cu toate acestea, „până în ziua de azi, practic nimic nu s-a întâmplat.”
Verzii împărtășesc acest sentiment. „Friedrich Merz poate ignora canicula din Cancelaria cu aer condiționat, dar asistentele din spitale nu pot. Trebuie să lucreze pe căldură toridă, iar persoanele în vârstă din azilurile de bătrâni suferă de lipsa aerului condiționat”, a acuzat Katharina Dröge, președinta grupului parlamentar Verzilor.
Verzii propun ceva ce mulți consideră fundamental inacceptabil: subvenții pentru sistemele de aer condiționat din spitale sau școli, potrivit corespondentului Der Standard în Germania.
Cu toate acestea, subvențiile nu ar fi direcționate către „orice” sistem de aer condiționat, ci în mod specific către cele alimentate cu energie solară. „Vara, panourile solare produc atât de multă energie electrică extrem de ieftină și de aceea credem că combinarea aerului condiționat cu energia solară este cu adevărat fezabilă”, subliniază Dröge.
Luni, Stefan Kornelius, purtătorul de cuvânt al cancelarului german Friedrich Merz, a fost întrebat dacă măsurile împotriva caniculei în Germania trebuie să fie o prioritate absolută. El a răspuns destul de precaut: „Trebuie să fim atenți cu astfel de măsuri pentru a nu crea așteptări care nu pot fi îndeplinite. Este vreme extremă, iar o prioritate absolută nu va schimba vremea”.
Ironii în Cehia
Până acum, guvernul de la Praga s-a limitat la recomandări generale, cum ar fi consumul multor lichide și evitarea efortului fizic în timpul orelor caniculare de la amiază.
Însă, valul de caniculă a fost prilej de ironii pentru reprezentanții partidului populist de dreapta „Motoristé sobě” (Șoferii pentru ei înșiși). Aceștia au ironizat măsurile suplimentare de protecție împotriva caniculei și au declarat că este pur și simplu cald vara – „așa cum este întuneric noaptea”.
Grecia, o istorie de confruntare cu temperaturile extreme
Temperaturile extreme au fost mult timp o caracteristică definitorie a vieții în Atena, precum și în mare parte a Greciei continentale, modelând rutinele zilnice, influențând designul arhitectural și încurajând un stil de viață în aer liber, majoritatea grecilor mergând frecvent la plajă în lunile de vară, relatează publicația parteneră EFSYN.
În ultimele decenii, însă, orașele au cunoscut o creștere dramatică atât a intensității, cât și a duratei valurilor de căldură, ca urmare a schimbărilor climatice.
Un moment crucial în istoria țării a avut loc în iulie 1987, când Atena a fost lovită de un val de căldură devastator care a durat între 20 și 31 iulie. Temperaturile au ajuns la 44°C, agravate de umiditatea ridicată și viteza redusă a vântului. Evenimentul a dus la peste 1.300 de decese în zona metropolitană.
La acea vreme, aerul condiționat nu era disponibil pe scară largă, în timp ce modul cum era construit orașul, dominat de beton care reține căldura și emisiile de trafic intens, a intensificat și mai mult supraîncălzirea și impactul acesteia.
Acum, potrivit Autorității Elene de Statistică (ELSTAT), 78,9% dintre gospodării sunt dotate acum cu aer condiționat pentru răcire.
Spre comparație, un studiu făcut de compania energetică E.ON în 2023 arăta că una din trei gospodării din România este dotată cu cel puțin un aparat de aer condiţionat. Cele mai multe locuinţe dotate cu aparate de aer condiționat se înregistrau în București (74%), iar cele mai puţine în județul Neamţ (5%).
De la începutul anilor 2000. în Grecia s-a dezvoltat o cultură a siestei informale la prânz, de obicei între 2:00 și 5:00. Cu toate acestea, ea nu se aplică în sectorul turistic unde angajații raportează cele mai mari probleme de adaptare a condițiilor de lucru la vreme.
Când temperaturile depășesc 38°C, școlile din Grecia se pot închide, iar șantierele de construcție sunt închise în baza unor măsuri de protecție de urgență împotriva căldurii. Cu toate acestea, au fost raportate încălcări ale acestor reglementări, în special în sectorul privat.
În perioadele de căldură extremă, principalele municipalități și autoritățile regionale deschid, de asemenea, spații publice cu aer condiționat.
Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.
Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.
