De mai bine de o lună, zeci de mii de albanezi au ieșit în stradă, cerând ceva ce depășește cu mult soarta unei insule sau a unei investiții: dreptul de a avea un cuvânt de spus în viitorul țării lor.
- Protestele au fost declanșate de furia publică față de un proiect imobiliar de lux, dezvoltat de oameni de afaceri printre care Jared Kushner, ginerele președintelui SUA, Donald Trump.
- Protestatarii cer demisia atât a premierului Edi Rama, aflat în funcție de 13 ani, dar și a liderului opoziției, Sali Berisha.
- Edi Rama, către protestatari: „Fuck you!”
- România se afla și ea pe harta unde apropiații lui Trump vor să se extindă. Compania lui Donald Trump vrea să construiască un teren de golf și apartamente de lux în Cluj. Locația e lângă Pata Rât, groapa de gunoi unde trăiesc în sărăcie mii de oameni.
- Articolul este parte a proiectului transfrontalier PULSE și a fost scris de Sebastian Pricop (HotNews.) și de Michael Konstantopoulos (EFSYN/Grecia), cu sprijinul OBCT (Italia).
Protestele au izbucnit la final de mai. Oamenii au ieșit în stradă pentru a-și exprima nemulțumirea privind planurile de a construi hoteluri pe Insula Sazan, nelocuită în prezent, și în apropierea ariei protejate Vjosa-Narta, o zonă care servește drept habitat pentru păsări flamingo, foci și broaște țestoase.
Manifestațiile care au devenit cunoscute sub numele de „Revoluția Flamingo” s-au transformat rapid în ceva mult mai amplu decât un protest privind nerespectarea normelor de mediu.
Fără implicare politică și având ca protagoniști în principal tineri născuți după căderea dictaturii comuniste, mișcarea a unit oameni din interiorul și din afara Albaniei în jurul unui sentiment comun: că dezvoltarea nu poate însemna migrație constantă, nepotism politic și decizii luate fără consultarea societății.
Punctul maxim a fost atins în 20 iunie când circa 250.000 de persoane au ieșit în stradă. Albania are o populație de 2,7 milioane de persoane și este condusă din 2013 de Edi Rama, cel mai longeviv prim-ministru din Europa.
„Vor să vadă fețe noi”
Besiana Guri este fondatoarea și șefa organizației de mediu LUMI (Mișcarea pentru Ape, Mediu și Integrare) din Albania și participă la proteste încă din prima zi. Ea a acordat un interviu pentru publicația elenă EFSYN – parteneră HotNews în proiectul Pulse, cu puțin timp înainte să meargă la un protest în centrul Tiranei.
„«Revoluția flamingo» a venit de la cetățeni, pentru că foloseam imagini cu păsările flamingo ca una dintre speciile care urmau să fie amenințate. Și apoi a unit oameni care aveau alte revendicări: și cei care cer acum o schimbare a sistemului politic, o schimbare a vechiului regim. Ei vor să vadă fețe noi”, spune ea despre numele mișcării care a apărut spontan și „i-a ridicat pe albanezi din cafenele”.
Manifestațiile s-au extins însă și oamenii vor nu doar oprirea proiectului, dar și demisia guvernului și reformarea clasei politice. „Pentru ca noi să stăm, trebuie ca voi să plecați”, este una din solicitările protestatarilor adresată clasei politice.
„Vor să vadă un nou mod de guvernare. Vor transparență și participare la luarea deciziilor. Vor să fie auziți. Majoritatea oamenilor care protestează sunt tineri. Cei care sunt studenți sau cei care sunt tineri muncitori s-au gândit în ultimii ani să părăsească Albania din multe motive. Și acum își găsesc speranța cu acest protest”, continuă activista.
Besiana speră ca din mitinguri să iasă ceva pozitiv și plin de speranță: „În general, publicul dorește să vadă fețe noi care nu sunt asociate cu corupția și criminalitatea ultimelor 30 de ani”.
„Vorbesc aici ca individ, ca cetățean, nu ca expert, dar cred că cu siguranță vor apărea noi forțe în politică care vor apărea după acest protest. Deocamdată există un teren comun, o înțelegere comună a oamenilor care protestează că nu avem nevoie de un lider sau nu avem nevoie de un partid care să conducă. Protestul vine de la oameni și va aduce propriile sale rezultate”, conchide el.
Albania și vechea problemă a corupției
Un studiu realizat de Inițiativa Globală Împotriva Criminalității Transnaționale Organizate a arătat că aproape șase din zece companii (59%) din Albania care au obținut autorizații pentru construirea de clădiri înalte între 2017 și 2019 s-au bazat pe fonduri nedeclarate sau ilicite.
În aceeași perioadă, se estimează că aproximativ 1,6 miliarde de euro din banii „negri” au fost canalizați către sectorul imobiliar.
Un raport al Fundației Friedrich Ebert, care citează cercetări recente despre Tirana, estimează că este posibil ca evaziunea fiscală și corupția să fi generat peste 8 miliarde de euro în fonduri nedeclarate în perioada 2015-2024, o mare parte din acestea fiind legate de sectorul construcțiilor.
Protestele actuale au pornit după ce proiectul a primit aprobarea preliminară după ce parlamentul albanez a modificat legile stricte de protecție a zonelor sensibile din punct de vedere ecologic. Nu există dovezi că Jared Kushner a avut vreun rol în această modificare, potrivit The Guardian, dar mulți analiști văd decizia ca un mod al guvernului de la Tirana de a intra în grațiile lui Donald Trump.
Un semn al lipsei de transparență în jurul proiectului, spune oponenții, este că investitorii rămân un mister, identitățile lor fiind ascunse în spatele unei companii-paravan cu structură complexă din Olanda.
Protestatarii vor nu doar sistarea proiectului turistic din zonele protejate ale țării, dar cer și demisia premierului Edi Rama și a liderului opoziției, Sali Berisha.
„Protestele au început ca o reacție la pierderea a sute de hectare de teren protejat din cauza investiției, dar ceea ce le susține și le alimentează este cererea ca guvernul să demisioneze”, spune Ervin Goci, lector la Catedra de Comunicare și Jurnalism a Universității din Tirana și activist.
„Ne aflăm la o răscruce de drumuri și într-o stare de incertitudine, dar acest lucru nu se datorează poporului albanez, care știe foarte clar ce vrea. Cu toate acestea, anumite interese politice, economice și criminale nu doresc cu adevărat ca Albania să facă parte din Europa. Sau o doresc așa cum o prezintă prim-ministrul Edi Rama, alături de omologul său Aleksandar Vucic din Serbia, de parcă s-ar încheia o înțelegere prin care să li se spună europenilor: «Admiteți-ne în UE, dar nu ne veți cere să respectăm legalitatea europeană, iar noi nu vă vom cere nimic».”
Premierul Rama către protestatari: „Fuck you”
Într-o discuție cu Financial Times, premierul Edi Rama a respins ideea că ar fi implicat în aprobarea proiectului și chiar i-a atacat pe protestatari.
„Oamenii spun că eu sunt șeful întregii afaceri. Eu le spun Fuck You. Atât de simplu”, a spus el. „Nu e treaba mea să demonstrez că nu sunt Nașul, ci a lor să demonstreze că sunt Nașul”, a adăugat Rama.
Între timp, lucrurile au devenit și mai complicate, o anchetă din Albania vizează un om de afaceri care deținea anterior terenuri în zona ce ar urma să fie dezvoltată de Kushner și soția sa, Ivanka Trump.
Financial Times scrie că procurorii anticorupție din Albania au emis mandate de arestare pe numele a 20 de oameni de afaceri pe care îi suspectează de implicare în traficul internațional de droguri și de spălare de bani. Ei au indicii că miliarde de euro au fost deturnate către proiecte majore de construcții de-a lungul coastei Adriatice și în capitala Albaniei.
Afacerile familiei Trump
Într-un podcast, Ivanka Trump a vorbit cu entuziasm despre proiectul imobiliar din Albania și despre „această frumoasă peninsulă cu o lagună pe o parte și oceanul pe cealaltă”, pe care ea și soțul ei, în calitate de investitori principali în proiect, intenționau să o transforme.
„Este un proiect de proporții uriașe”, a spus ea despre planurile de dezvoltare a insulei Sazan, o fostă bază militară din era sovietică, al cărei peisaj verde, cu smochini sălbatici și flori, este presărat cu clădiri abandonate folosite odinioară de militari și de familiile acestora.
„Nu doar insula, ci avem și 5 mile de plajă chiar vizavi”, a spus entuziasmată fiica președintelui SUA.
Proiectul imobiliar de la Pata Rât
România este de asemenea pe harta unde familia Trump vrea să se extindă. Compania lui Donald Trump vrea să construiască un teren de golf și apartamente de lux în Cluj, pe un teren în apropiere de Pata Rât. Groapa de gunoi a devenit o comunitate marginalizată, unde locuiesc aproximativ 3.000 de persoane, multe dintre ele fiind evacuate de autorități, trăind în condiții precare de sărăcie extremă și segregare socială.
Proiectul este unul care va pune în premieră numele Trump pe piața imobiliară din România. Despre acest proiect al organizației lui Trump a relatat New York Times.
Publicația americană arată că acordul implică compania într-un litigiu între foștii parteneri ai proiectului, precum și în controversele legate de groapa de gunoi și de întrebarea ce se va întâmpla cu comunitatea care trăiește în prezent acolo. Activiștii susțin că dezvoltatorii au ignorat aceste probleme timp de ani de zile.
De la Bologna la New York
În câteva săptămâni, simbolul unui protest început împotriva unei investiții controversate în ariile protejate din Albania a traversat granițe și continente. La, Atena, Berlin, Viena, München, Köln, Stuttgart, Viena, Haga, Strasbourg, Oslo, Odense, Bologna, Genova sau Faenza, mii de albanezi au ieșit în stradă purtând același slogan: „Albania nu este de vânzare”. În America de Nord, proteste au avut loc în New York, Boston, Chicago, Michigan și Toronto.
Conform OBCT, care a monitorizat mobilizările diasporei albaneze din Bologna, toate generațiile de albanezi participă la mitinguri, de la Generația Z și studenții care tocmai au venit în campusul universitar pentru a studia, până la albanezii care au ajuns în Italia la începutul anilor 1990.
Oameni din generații diferite, cu rute de migrație diferite și, mai presus de toate, cu medii sociale diferite, adesea cu opinii politice diferite s-au întâlnit la proteste. „Nu suntem aici împotriva actualului guvern, suntem aici pentru că sistemul albanez trebuie să se schimbe. Pentru că nu vrem să fim o regiune a Europei în care prevalează doar legea celui mai puternic, unde corupția nu concurează cu regulile, ci este ea însăși regula căreia trebuie să i se supună toți”, a spus un protestatar pentru OBCT.
Eni Kesari a venit în Grecia de mică și a studiat la Universitatea Panteion. Ea a participat în Atena la un protest inițiat de „Imigranții Albanezi și Inițiativa Solidarității”.
„Investiția a fost vârful aisbergului. Mă duc în Albania în fiecare vară și știu că oamenii protestează împotriva problemelor socio-politice și a migrației tinerilor. Albania nu a încetat să emigreze în ultimii 30 de ani. Mai multă populație este în străinătate decât în Albania”, spune Kesari.
Albania are aproximativ 2,7 milioane de locuitori. Diaspora albaneză se ridică la peste șapte milioane, potrivit National Albanian Registry, o organizație privată, non-profit, din Statele Unite, care își propune să creeze un registru voluntar al albanezilor și al persoanelor de origine albaneză.
„Noi, albanezii, am fost foarte răbdători. Am lucrat peste tot în străinătate fără să avem drepturi, ne-am susținut patria trimițând bani înapoi și am fost răbdători. Acum nu mai vrem să avem răbdare. Vrem ca cei care fură din țară să plece”, spune Eli, o femeie de 62 de ani care participă la protestul din Atena.
Anchete privind proiectul
De cealaltă parte a Atlanticului, pe lângă demonstrațiile din diferite orașe americane, senatorii americani și-au exprimat sprijinul pentru protestatari, în timp ce organizații activiste cunoscute au luat poziție.
Pe 6 și 14 iunie, au avut loc proteste în fața consulatului albanez din Upper East Side din New York City, adunând aproximativ 2.000 de persoane.
Mai mulți congresmeni și senatori democrați, inclusiv Bernie Sanders, s-au adunat în fața Comitetului de Supraveghere a Camerei Reprezentanților din SUA, subliniind potențialele riscuri și conflicte de interese pe care le produc planurile lui Jared Kushner. Aceștia au subliniat că guvernul albanez pare să încerce să câștige grațiile președintelui Donald Trump.
O altă intervenție importantă a venit din partea congresmanului democrat Robert Garcia, care a descris planul de dezvoltare drept corupt și a cerut organizarea de audieri Congres pentru a investiga rolul lui Kushner.
