Aproape 250 de milioane de euro va plăti România, prin fondurile SAFE, pentru 12 radare furnizate de compania franceză Thales. Contractul a fost semnat vineri.
MApN anunță că a semnat vineri contractul pentru „furnizarea de către compania franceză THALES a 12 radare de supraveghere aeriană Ground Master 200 MM/A, împreună cu pachetul logistic inițial și instruirea personalului”.
„Valoarea Ordinului de achiziție este de aproximativ 247 de mil. euro, iar valoarea totală aprobată a proiectului SAFE este de 258 de mil. euro. Radarele sunt destinate descoperirii/detecției țintelor aeriene la distanțe scurte și medii, inclusiv a celor care evoluează la înălțimi mici și foarte mici. De asemenea, radarele vor permite descoperirea și urmărirea, în condiții meteo nefavorabile și în medii electromagnetice ostile, a aeronavelor clasice, a platformelor aeriene fără pilot, a rachetelor dirijate/nedirijate și a altor amenințări”, informează MApN.
11 luni pentru livrarea primului radar
Ministrul Apărării Raud Miruță a declarat vineri că în cazul acestui contract s-a obținut un termen de livrare mai rapid.
„Pentru radare am obținut o livrare pentru primul radar de care avem mare nevoie pentru situația dronelor care zboară la joasă altitudine, începând cu luna 11 de la livrare, deci nu un an și jumătate mai devreme”, spune Miruță.
Restul echipamentelor vor fi livrate etapizat, conform graficului de livrare stabilit prin ordinele de achiziție, până în anul 2030.
În cazul contractului cu Thales, ministrul spune că, deși e un contract de achiziție comună gestionat de Franța, „localizarea este deja semnificativă”.
„Thales produce prin sute de ingineri din România deja produse militare pentru alte țări. Ei au considerat să aibă prezență în România, probabil datorită școlii bune de inginerie software pe care o avem în România. Deja Thales are localizare în România. Ni s-a spus că va crește numărul de angajați și centriul de excelență – sunt chestiuni care sunt prinse în contract”, a spus Miruță.
Armata cere ajutorul NATO până când vor fi livrate primele echipamente
Referitor la termenele de livrare a echipamentelor militare achiziționate prin SAFE și nevoia urgentă a României de a se proteja de drone, ministrul Apărării spune că se bazează pe sprijinul aliaților din NATO pentru a acoperit perioada de timp până la operaționalizarea noilor echipamente.
„Am avut discuții punctuale cu țările respective să facă astfel încât, până ne vin nou aceste capabilități, să primim un sprijin temporar. Eu am avut o discuție și o prezentare la Comandamentul Militar de la NATO în fața 32 de generali ai Armatelor, cei 32 de țări, în care, tehnic, am explicat de ce România are toată susținerea pentru a cere aceste lucruri”, a spus Miruță.
„Am semnat contracturile prin SAFE și a treia zi după ce am semnat contractele am mers la NATO și am spus că nu cerșim. Am înțeles ce nu avem, ne-am făcut temele în patru luni de zile, am semnat aceste contracte care acoperă ceea ce noi vă cerem dumneavoastră. Echipamentele vor veni peste 11, 15, 17 luni. Este absolut legitim să folosești ceea ce înseamnă sprijin aliat, în condiții în care demonstrezi că tu ți-ai făcut temele și în condiții în care ceea ce apără România în zona Dobrogei nu este doar pentru România, este și pentru cerul NATO”, a spus Miruță.
Ce capabilități anti-dronă cere România de la NATO
Ministrul Miruță a spus înaintea summitului NATO edin Turcia că vrea sprijin din partea unor aliați pentru apărarea antiaeriană.
El nu a răspuns concret ce echipamente au fost solicitate de către România, dar a dat totuși câteva detalii:
„Vă pot spune că am cerut echipamente, sunt aprobate la NATO, cu privire la detecții pentru joasă altitudine, cu privire la angajarea țintelor care vin la joasă altitudine, cu privire la supraveghere, dar concret, tehnic, vă dați seama că n-am avea nicio eficiență să spunem care sunt capabilitățile și caracteristicile tehnice inamicului care încearcă cum să ocolească astfel de lucruri”.
Radarul GM-200 MMA
Radarul Ground Master 200 Multi Mission All-in-one (MMA) este transportat direct pe un camion 8×8 și poate fi instalat în circa 15 minute, gata să emită. Și la fel de bine, poate fi strâns rapid și evacuat în cazul în care operează sub amenințarea proximității față de front.
Radarul bate până la o distanță de 350 de kilometri, adică mai mult decât de la București la Iași în linie dreaptă. Un astfel de radar dislocat la Sulina, spre exemplu, bate până dincolo de Sevastopol, în Crimeea.
Dincolo de capabilitatea de a detecta ținte aeriene, de la rachete, la avioane, elicoptere și drone, radarul prezentat de Thales are și capabilități de radar contrabaterie, adică poate detecta pozițiile de unde trage artileria inamică.
