Când vorbesc despre mersul pe jos, românii se gândesc aproape exclusiv la sănătatea fizică. La kilograme în minus. La inimă. La condiția fizică. Foarte puțini îl asociază, însă, cu ceea ce pare să lipsească tot mai mult din viața de zi cu zi: liniște, claritate mentală, echilibru emoțional și capacitatea de a gestiona stresul.
Acesta este unul dintre cele mai importante rezultate ale celui mai recent studiu realizat de Unlock Reseach la cererea MedLife, privind percepția românilor asupra activității fizice și relația dintre mișcare, sănătatea emoțională și stilul de viață.
În același timp, cercetarea arată că mersul pe jos a devenit o prezență tot mai rară în viața românilor. Peste jumătate dintre respondenți (56%) își petrec cea mai mare parte a zilei de lucru stând jos, doar 26% merg frecvent pe distanțe mai lungi și numai 12% spun că obișnuiesc să facă drumeții sau să parcurgă trasee în natură.
Potrivit reprezentanților MedLife, poate cea mai importantă concluzie a studiului nu este despre cât de puțin mergem, ci despre cât de puțin înțelegem ce pierdem.
Românii văd mersul pe jos ca pe un exercițiu, nu ca pe o formă de prevenție
Întrebați care sunt beneficiile activității fizice, cei mai mulți români vorbesc despre imunitate, rezistență fizică și controlul greutății. Beneficii precum reducerea stresului, reglarea emoțională, claritatea mentală, dezvoltarea rezilienței sau prevenirea comportamentelor nesănătoase sunt menționate mult mai rar.
Rezultatele sugerează că, în România, mersul pe jos este încă perceput mai degrabă ca o recomandare medicală decât ca un instrument de echilibru într-o societate tot mai expusă stresului și suprastimulării.
„Ani la rând am discutat despre activitatea fizică aproape exclusiv în termenii efectelor asupra organismului. Între timp, lumea s-a schimbat. Trăim mai repede, petrecem mai multe ore în fața ecranelor, suntem expuși permanent la stimuli și avem tot mai puține momente de deconectare. În acest context, mersul pe jos poate deveni una dintre cele mai simple intervenții de prevenție pe care o avem la îndemână, iar studiul ne arată că încă îi subestimăm valoarea”, a declarat Nicolae Marcu, Director Operațiuni Medicale, MedLife Group.
Cei care merg frecvent pe jos nu sunt doar mai activi. Par să trăiască diferit
Studiul relevă diferențe consistente între persoanele care obișnuiesc să facă drumeții și cele sedentare. Acestea declară mai des că sunt mulțumite de viața lor, au mai multă energie, reușesc să se relaxeze după perioade solicitante și acordă mai multă atenție sănătății proprii. În plus, pentru această categorie, mersul pe jos este asociat cu reflecția personală, conectarea cu natura, claritatea mentală și recuperarea după stres – beneficii care apar mult mai rar în răspunsurile populației generale.
Rezultatele nu demonstrează o relație cauzală, dar ridică o întrebare importantă: dacă una dintre cele mai accesibile forme de mișcare – mersul pe jos – este asociată cu un nivel mai ridicat al stării de bine, cât de mult ignorăm, de fapt, potențialul ei în prevenție?
O societate obosită caută recompense rapide
Studiul surprinde și o altă tendință îngrijorătoare. 84% dintre respondenți declară că au cel puțin un comportament cu risc adictiv, de la utilizarea excesivă a rețelelor sociale până la alte comportamente de recompensare imediată. În același timp, mai bine de jumătate dintre români spun că folosesc frecvent social media, procentul crescând la 62% în rândul persoanelor care nu merg aproape niciodată în drumeții sau pe distanțe lungi.
În schimb, persoanele care practică frecvent mersul pe jos în natură declară mai des că aleg activități precum timpul petrecut în aer liber, reflecția personală sau implicarea în comunitate pentru a-și menține echilibrul emoțional.
„Datele descriu o schimbare de paradigmă. Nu mai discutăm doar despre sedentarism, ci despre felul în care oamenii încearcă să gestioneze stresul, oboseala și presiunea cotidiană. Credem că este momentul să înțelegem mai bine dacă mersul pe jos poate deveni o intervenție de prevenție cu beneficii măsurabile atât pentru corp, cât și pentru sănătatea emoțională”, a adăugat Nicolae Marcu, Director Operațiuni Medicale, MedLife Group.
De la percepții la dovezi
Pornind de la concluziile acestui studiu, MedLife va lansa în perioada următoare un proiect observațional, organizat în colaborare cu Asociația Tășuleasa Social, ce va fi desfășurat pe Via Transilvanica, care își propune să evalueze impactul mersului pe jos asupra sănătății fizice și emoționale în condiții reale de parcurs.
Inițiativa va urmări modul în care o experiență de mers pe distanțe lungi influențează parametri relevanți ai sănătății și stării de bine, completând rezultatele cercetării sociologice cu observații și măsurători realizate direct în teren.
Prin acest demers, MedLife își propune să contribuie la dezvoltarea unei noi perspective asupra prevenției, pornind de la una dintre cele mai accesibile și mai puțin valorificate forme de mișcare.
„Ca partener de sănătate și wellbeing în proiectul Via Transilvanica, ne-am dorit să înțelegem mai bine legătura dintre un obicei aparent simplu – mersul de jos pe distanțe lungi – și sănătatea românilor. Iar rezultatele acestui studiu ne demonstrează că beneficiile acestei activități depășesc sfera sănătății fizice, având un rol important în autoreglarea emoțională și dezvoltarea unor comportamente mai sănătoase. Într-un context dominat de recompense imediate și comportamente compulsive, în care tot mai mulți oameni caută soluții accesibile de a gestiona stresul și provocările vieții de zi cu zi, e important să știm că mersul pe jos poate funcționa ca un instrument simplu și accesibil pentru suținerea stării de bine”, a declarat Ina Ilie, Director de Comunicare MedLife Group.
MedLife este partener principal de sănătate și wellbeing al Asociației Tășuleasa Social pentru susținerea activităților desfășurate în cadrul proiectului Via Transilvanica, primul traseu pedestru de interes național.
*Studiul realizat de compania Unlock la comanda MedLife este o cercetare cantitativă, realizată prin metoda CAWI – COMPUTER ASSISTED WEB INTERVIEWS . Eșantionul a fost compus din 800 de chestionare, repondenții fiind bărbați și femei în proporții egale, din mediul urban, cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani.
***
Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.
La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.
Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.
Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe https://www.medlife.ro/.
Articol susținut de MedLife
