Misiunea cavalerilor ioaniti din Severin era aceea de a proteja Regatul Ungariei de invaziile mongole, dar si de a lupta contra bulgarilor.
Banatul de Severin este una dintre cele mai interesante formatiuni politico-administrative care au functionat in Evul Mediu pe teritoriul actual al Romaniei. Istoricii considera ca aceasta formatiune a generat deopotriva Banatul de Timisoara si, apoi, dupa batalia de la Mohacs, din 1526, care a insemnat prabusirea Regatului Ungariei in fata atacurilor Imperiului Otoman, Banatul de Lugoj – Caransebes, dar si formatiunea numita Banie, care asigura administrarea Olteniei de azi si care isi avea resedinta la Craiova.
Exista istorici care sustin ca Banatul de Severin a fost constituit de Imperiul Romano-Bulgar sau al Asanestilor. Acest imperiu sau tarat a luat fiinta in anul 1185, ca urmare a rascoalei vlahilor, adica a romanilor din sudul Dunarii.
Rascoala lor a fost cauzata de faptul ca imparatul bizantin Isac Anghelos al II-lea a impus o fiscalitate excesiva supusilor sai din nordul Peninsulei Balcanice. Vlahii, sprijiniti de bulgari si, poate, si de cumani s-au rasculat sub conducerea fratilor Petru si Asan. Vreme de cativa ani, rasculatii au infruntat, cu sorti schimbatori, armatele bizantine.
Insa detronarea imparatului Isan Anghelos al II-lea a permis vlahilor si bulgarilor sa isi creeze propriul lor stat, care se intindea pe ambele maluri ale Dunarii. Dupa domniile lui Petru si Asan, care au fost asasinati, a venit pe tronul noului stat Ionita Caloian. Acesta a obtinut recunoasterea, din partea Papei Inocentiu al III-lea,? ca rege al romanilor si bulgarilor.
Noul stat era suficient de puternic pentru a se opune cu succes Imperiului Latin de Constantinopole. Ionita Caloian a obtinut, in anul 1205, o victorie stralucita impotriva Imperiului Latin de Constantinopole si l-a luat prizonier pe imparatul Balduin de Flandra. Ionita Caloian a fost insa ucis in anul 1207, in timpul asediului Salonicului. Exista istorici care cred ca acest suveran a fost cel care a creat Banatul de Severin. Una dintre teorii spune ca provinciile statului romano-bulgar se numeau banat, iar denumirea Banatul de Severin inseamna, pur si simplu, Provincia de Nord, pentru ca, in slavona, sever inseamna nord.
Dupa moartea lui Ionita Caloian, Banatul de Severin a intrat sub ascultarea regilor maghiari. Acest teritoriu cuprindea initial Carasul, tara Hategului, tinutul Almasului, o parte din Mehedinti, Gorj si Valcea.
Rol de aparare
Rolul sau era acela al unei marci de aparare, menita sa protejeze Regatul Ungariei de invaziile bulgarilor si ale bizantinilor care doreau sa obtina controlul asupra acestui teritoriu. Primul ban al Severinului atestat documentar a fost Luca, pomenit de un document regal in 1233. Un document papal din 1234 arata ca, pe teritoriul Banatului de Severin locuiau romani, cumani, maghiari si germani. Regele Ungariei, Bela al IV-lea, a cerut Papei infiintarea unei episcopii latine a Severinului, insa aceasta structura ecleziastica a aparut abia un secol si jumatate mai tarziu, in 1382.
Desi Banatul de Severin furniza contingente militare valoroase, acestea au fost efectiv spulberate in anul 1241, cand Europa Centrala si de Est s-a cutremurat sub copitele nomazilor, care au participat la Marea Invazie Mongola. Dupa pustiirea mongola, Banatul de Severin a fost reorganizat prin eforturile voievodului Litovoi, iar in 1247, Regele Bela al IV-lea al Ungariei a decis sa ii aduca si pe cavalerii ioaniti. Acestia erau un ordin calugaresc si cavaleresc, fondat in Tara Sfanta, la Ierusalim, in 1050 si recunoscut oficial din 1099. Cruciatii au fost izgoniti din Ierusalim in anul 1187, cand orasul a fost cucerit de musulmani. Regele Ungariei, Bela al IV-lea, a dorit sa isi asigure serviciile acestor cavaleri impotriva mongolilor si a bulgarilor pe care ii considera schismatici.
Privilegii pentru cavaleri
La 2 iunie 1247, Regele Bela al IV-lea emitea un document care stabilea privilegiile cavalerilor cruciati asezati in Banatul de Severin. „Dupa o indelungata sfatuire cu fruntasii si baronii regatului nostru, ne-am oprit la aceasta hotarare luata dimpreuna cu venerabilul barbat Rembald, marele preceptor al casei Ospitalierilor din Ierusalim, din partile de dincoace de mare, cu privire la repopularea regatului nostru, care prin navalirea dusmanoasa a natiunii barbare numita tartari, a indurat mare paguba, atat prin pierderea bunurilor, cat si prin uciderea locuitorilor, ca deoarece acel preceptor in numele casei Ospitalierilor s-a indatorat de buna voie, pe sine si casa Ospitalierilor, sa ia armele pentru ajutorarea regatului nostru in vederea apararii credintei crestine, potrivit cu actul scris mai jos, si sa ne dea sfat si ajutor credincios pentru popularea tarii noastre, si sa se supuna si la celelalte indatoriri ce se vor arata indata in aceasta scrisoare, ii dam si ii daruim lui si prin dansul numitei case intreaga tara a Severinului impreuna cu muntii ce tin de ea si cu toate celelalte si cu toate celelalte ce atarna de ea, precum si cnezatele lui Ioan si Farcas, pana la raul?Olt, afara de teritoriul cnezatului voievodului Litovoi, pe care il lasam olatilor asa cum l-au stapanit acestia si pana acum. Totusi in asa fel incat jumatate din toate foloasele si veniturile si slujbele din intreaga tara a Severinului amintita mai sus, si din cnezatele numite mai sus, sa o pastram pe seama noastra si a urmasilor nostri, cealalta jumatate cazand in folosul casei pomenite mai sus, afara de bisericile cladite si cele ce se vor cladi in toate teritoriile sus zise, din veniturile carora nu pastram nimic pe seama noastra, ramanand totusi neatinse cinstea si drepturile arhiepiscopilor si episcopilor pe care stie ca le au, lasand deoparte si toate morile dintre hotarele tarilor amintite atat cele cladite cat si cele ce se vor cladi, in afara de cele din tara Lytua, precum si toate cladirile si semanaturile facute cu cheltuiala fratilor zisei case, si fanetele si pasunile pentru vitele si oile lor, si pescariile care sunt acum in fiinta sau care se vor face de catre ei, care toate vrem sa se opreasca in intregime in folosul fratilor acestora, afara de pescariile de la Dunare si iazurile de la Celei pe care le pastram impreuna pe seama noastra si a lor. Si mai ingaduim ca jumatate din toate veniturile si foloasele ce se vor strange pe seama regelui de la olatii ce locuiesc in tara Lytua, in afara de tara Hategului cu cele ce tin de ea, sa le culeaga sus zisa casa”.
Alianta militara intre romanisi cavalerii cruciati
Documentul regal mai reglementa si conditiile unei veritabile aliante intre cavalerii cruciati si romanii autohtoni, desemnati cu numele de olati, dar si obligatiile militare ale cavalerilor fata de regalitatea maghiara. …
