Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, l-a acuzat pe procurorul din ancheta privind presupuse angajări fictive la DSU că „și-a atras în mod artificial competența în dosar, prin invocarea unei împrejurări de fapt plăsmuite”.
În 21 aprilie, Arafat a fost pus sub urmărire penală de Parchetul Militar într-un dosar în care este acuzat, alături de alte 16 persoane, de contrabandă cu un elicopter militar, cu un prejudiciu de aproape un milion de euro. El spunea la acel moment că dosarul este instrumentat de același procuror care instrumentează și dosarul angajărilor fictive – și că în acesta din urmă nu are nicio calitate, cercetările fiind făcute in rem.
În mesajul transmis duminică pe Facebook, șeful DSU susține că verificările „oficiale efectuate cu privire la crearea si instrumentarea acestui dosar” al presupuselor angajări fictive de la DSU au scos la iveală recent „o serie de informații de o gravitate deosebită”.
„Aceste verificări au confirmat că procurorul și-a atras în mod artificial competența în dosar, prin invocarea unei împrejurări de fapt plăsmuite. Această constatare demontează fundamentul pe care a fost construit întregul dosar și relevă o modalitate de exercitare a funcției de urmărire penală incompatibilă cu exigențele legii”, a declarat Raed Arafat.
Conform secretarului de stat, procurorul s-a folosit de „premise artificiale” pentru o urmărire penală in rem de peste un an de zile, cu privire la care persoanele vizate nu au fost informate și în care acestea nu și-au putut exercita drepturile procesuale.
„În același timp, aceleași susțineri ale procurorului au fost folosite pentru a obține autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică cu cel mai ridicat grad de intruziune, desfășurate pe o perioadă de aproape șase luni”, a adăugat Arafat.
„Escaladarea măsurilor nu s-a oprit aici”
Raed Arafat susține că „escaladarea măsurilor nu s-a oprit aici”, acuzându-l pe procuror că a dispus ridicarea silită a telefoanelor mobile ale persoanelor din dosar chiar dacă instanța îi respinsese solicitarea pentru mandate de percheziție domiciliară.
„Procurorul a solicitat și autorizarea unor percheziții domiciliare împotriva persoanelor cercetate. Judecătorul de la Curtea de Apel a constatat însă caracterul vădit disproporționat al acestor solicitări și le-a respins. În loc să accepte controlul de legalitate exercitat de instanță, procurorul a dispus ridicarea silită a telefoanelor mobile aparținând tuturor celor 13 persoane vizate, obținând pe altă cale ceea ce instanța refuzase să încuviințeze”, a continuat șeful DSU.
El susține că „aceste împrejurări nu reprezintă simple erori de apreciere și nici opțiuni procesuale discutabile” dacă sunt „privite împreună”, ci „descriu un mod de exercitare a acțiunii penale caracterizat prin fabricarea premiselor necesare dobândirii competenței, ascunderea urmăririi penale față de persoanele vizate, utilizarea unor susțineri nereale pentru justificarea celor mai intruzive măsuri de supraveghere și încercarea de a ocoli controlul exercitat de instanță”.
„Un asemenea mod de acțiune angajează problema răspunderii procurorului și ridică întrebări fundamentale privind folosirea resurselor judiciare ale statului. Resurse umane, logistice și financiare considerabile au fost consumate pentru susținerea unui dosar construit pe premise plăsmuite, în loc să fie orientate către combaterea faptelor reale de criminalitate”, a susținut Raed Arafat.
Șeful DSU a atras atenția că nici măcar cei care trebuie să aplice legea nu sunt mai presus de ea.
„Într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege, inclusiv cei chemați să o aplice. Atunci când instrumentarea unui dosar se bazează pe premise artificiale și conduce la restrângerea gravă a drepturilor fundamentale, răspunderea nu poate rămâne doar o chestiune teoretică, ci trebuie asumată în toate formele prevăzute de lege”, a conchis Raed Arafat.
